Regiunea Pădurea Băneasa, una dintre cele mai disputate zone din București, revine în centrul atenției după recentul raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului, care a demolat baza legală a accesului auto prin această pădure. În timp ce autoritățile centrale acuză și cer retragerea drumurilor construite fără autorizație, Romsilva revine cu o contraofensivă și aduce la lumină o serie de documente și argumente ce contestă aceste acuzații, având în vedere istoria și statutul juridic al drumurilor respective.
Războiul juridic privind drumul forestier D66 F002
Raportul ministerial vine după o serie de controale și constatări legate de modul în care Direcția Silvică Ilfov a gestionat un anumit segment de drum forestier, numit oficial D66 F002, despre care inspectorii spun că nu ar avea suport legal. În documentul publicat, reprezentanții ministerului susțin că drumurile respective au fost construite și utilizate ilegal, fiind nevoie de demolări și readucerea terenului la starea inițială, inclusiv prin reîmpădurire, pentru a respecta legislația actuală.
Cu toate acestea, Romsilva contrazice aceste acuzații și aduce în discuție o serie de acte vechi, unele provenind din perioada comunistă. Ei argumentează că drumul a fost dat în folosință în 1974 și că pentru acesta a fost emis un act normativ în 1972, care, susțin ei, nu a fost abrogat. În comunicatul oficial, conducerea Romsilva insistă asupra faptului că drumul nu a fost retrocedat și că face parte din proprietatea publică a statului, fiind administrat corect ani de zile.
Dispariția misteriosă din hărțile silvice și impactul legilor comuniste
Una dintre cele mai dezbătute aspecte vizează aparentele disfuncționalități ale documentelor oficiale. Regia susține că în ultimele decenii, un proces birocratic și un „mister” legat de dispariția drumului din hărți a cauzat confuzii. În 1991, o eroare materială a apărut în amenajamentele silvice ale zonei, ceea ce a făcut ca segmentul drumului să nu mai fie reprezentat complet în hărți, chiar dacă în evidențe suprafața de teren a rămas aceeași. Romsilva afirmă că această neconcordanță a fost corectată în 2020, iar documentele au fost avizate și aprobate, fiind acum în deplină legalitate.
Președintele Regiei susține că drumul respectiv face parte din infrastructura existentă de decenii și că reparațiile efectuate au vizat doar recondiționarea unei infrastructuri deja existente, fără a crea nimic nou. Banii pentru aceste lucrări au provenit din fondurile proprii ale instituției, însă acestea trebuie recuperate, conform contractelor civile încheiate cu dezvoltatorul imobiliar Greenfield, ceea ce ridică semne de întrebare privind legalitatea și transparența acestor acorduri.
Disputele legale și interesul imobiliar
Cea mai sensibilă componentă a disputei vizează miza imobiliară uriașă legată de această zonă. Drumul asigură acces pentru mii de rezidenți din cartierul Greenfield, o comunitate nou dezvoltată pe terenuri care, oficial, ar trebui să fie în proprietate publică sau private, dar nu neapărat pentru utilizare auto. La finalul anului trecut, Tribunalul București a respins solicitarea organizațiilor de mediu de suspendare a contractului de acces, o decizie interpretată drept o confirmare tacită a legalității în astfel de circumstanțe. Aceasta, însă, nu a oprit controversele.
Reprezentanții rezidenților afirmă că deciziile instanței conferă legitimitate accesului și că orice acțiune de reîmpădurire sau demolare ar putea avea consecințe ireversibile, atât din punct de vedere juridic, cât și pe plan comunitar. În același timp, Ministerul Mediului susține ferm că terenurile trebuie readuse la starea lor naturală, în timp ce celelalte părți caută soluții pentru a păstra accesul, fie prin negocieri, fie prin alte interveții legale.
În timp ce viitorul zonei Băneasa rămâne încă incert, ultimele evoluții indică o intensificare a luptei pentru controlul și legalitatea uneia dintre cele mai disputate păduri din Capitală, în contextul unei presiuni din partea dezvoltatorilor imobiliari și a rezidenților, dar și al intereselor comunitare și de protecție a mediului.
Sursa: Buletin.de
