Conform Adevărul: România susține eliminarea unanimității în politica externă a UE. Decizia, dacă va fi adoptată, ar putea avea implicații majore pentru securitatea națională și extinderea Uniunii.
București – România se numără printre cele zece state membre ale Uniunii Europene care au solicitat oficial abolirea votului prin unanimitate în materie de politică externă și adoptarea sistemului de majoritate calificată. Această inițiativă, susținută și de țări precum Franța, Germania, Olanda, Spania și Suedia, ar putea schimba fundamental modul în care UE își formează și își aplică politicile externe.
Până acum, principiul unanimității a reprezentat o barieră în calea unor decizii importante pentru România, în special în procesul de aderare la Spațiul Schengen, unde opoziția câtorva state a generat întârzieri semnificative. Expertul în științe politice, Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Creteil, explică într-o analiză pentru „Adevărul” de ce această schimbare ar avantaja România.
De ce unanimitatea a devenit o problemă
Istoric, votul prin unanimitate a fost conceput pentru a asigura o coeziune puternică între statele membre într-o Uniune Europeană mai mică. Însă, odată cu extinderea Uniunii prin valuri succesive de aderări, acest mecanism a început să fie văzut ca un obstacol, în special în ceea ce privește luarea deciziilor strategice. Prezența unui număr mare de state membre face ca obținerea consensului tuturor să devină din ce în ce mai dificilă.
„Acum, din punct de vedere istoric, votul acesta unanim corespundea unui mod de funcționare al unei comunități europene de dimensiuni mult mai mici, în care era necesară o coeziune perfectă între statele membre”, explică Mișcoiu. „Practicile unanimiste sunt văzute ca fiind din ce în ce mai greu de realizat, în special în ceea ce privește deciziile strategice”, adaugă el.
În trecut, statele care doreau o integrare mai profundă puteau apela la mecanisme de cooperare avansată. Totuși, în privința strategiilor externe majore, politicile individuale ale statelor membre au prevalat adesea în fața politicilor colective ale Uniunii. Contextul geopolitic actual, marcat de existența unor actori globali importanți precum China, Rusia și Statele Unite, impune o necesitate sporită de coerență și eficiență în acțiunea externă a UE.
Avantaje pentru România pe plan extern și de securitate
Pentru România, o țară situată pe flancul estic al NATO și expusă constant la amenințări hibride din partea Moscovei, adoptarea majorității calificate în politica externă ar reprezenta un avantaj strategic considerabil. Un astfel de mecanism ar permite o reacție mai rapidă și mai eficientă la provocările de securitate, oferind o „pază mai eficace” din partea partenerilor europeni.
„Pentru state care au vulnerabilități, așa cum este România, aflată în zona de apărare avansată comună a Uniunii Europene, avantajul ar fi mare, pentru că am putea modela maniera în care răspundem unor amenințări și am putea beneficia, în timp mai scurt, de o pavăză mai eficace din partea partenerilor europeni”, afirmă Mișcoiu.
Un alt beneficiar important al acestei schimbări ar fi Republica Moldova. România, în calitatea sa de susținătoare a integrării Republicii Moldova în UE, are un interes direct ca procesul de aderare să nu fie blocat de opoziția unui singur stat. Renunțarea la unanimitate ar putea facilita accesul Chișinăului în blocul comunitar, protejându-l astfel de influența externă.
Schimbarea ar putea influența pozitiv și alte domenii, precum investițiile în apărare, consolidarea capacității comune de apărare, schimbul de informații și introducerea unor standarde comune privind migrația.
Cu toate acestea, Mișcoiu avertizează că nu toate statele vor accepta ușor renunțarea la dreptul de veto, în special în privința deciziilor legate de extinderea Uniunii. Acest aspect, considerat „sacrosanct” până acum, ar putea rămâne un punct de negociere dificil. Există temerea că inițiativa, deși avantajoasă pentru România și Republica Moldova, s-ar putea să nu reușească din cauza rezistenței unor state membre.
Sursa: Adevărul
