România primește 150 de milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea sistemului energetic, prioritizând stocarea energiei în baterii
Guvernul României anunță cu mândrie obținerea aprobării pentru o schemă majoră de finanțare destinată investițiilor în stocarea energiei electrice. În cadrul Planului de Redresare și Reziliență, țara noastră va beneficia de 150 de milioane de euro din fonduri nerambursabile europene pentru dezvoltarea unor capacități de stocare a energiei în baterii, menite să crească stabilitatea sistemului energetic național și să sprijine tranziția către o economie verde.
Investiții strategice pentru stabilizarea și integrarea surselor regenerabile
Această schemă de finanțare prevede sprijin pentru implementarea a peste 2.100 MWh de capacități de stocare autonome, în instalații stand-alone, care urmează să fie dezvoltate până la sfârșitul anului 2030. Prin această inițiativă, România își propune să reducă dezechilibrele din Sistemul Electroenergetic Național, unul dintre cele mai critice puncte ale infrastructurii energetice naționale. În plus, proiectele vor facilita integrarea energiei produse de prosumatori și din surse regenerabile variabile, precum solarul și eolianul, contribuind la o gestionare mai eficientă a resurselor.
Un alt aspect esențial al programului îl reprezintă controlul prețurilor la energie pentru consumatori, o problemă sensibilă în contextul actual al creșterii tarifelor. România deține deja mii de MW instalați în energie regenerabilă, însă producția depinde în mare măsură de condițiile meteo, ceea ce face dificilă stabilitatea ofertei și prețurilor. În lipsa bateriilor de capacitate adecvată, energia generată în timpul zilei este adesea vândută ieftin, iar în timpul serii, țara trebuie să importe energie la prețuri mai mari, ceea ce afectează bugetul gospodăriilor și al companiilor.
Detaliile schemei de sprijin și calendarul implementării
Sprijinul va merge sub forma unor granturi care pot ajunge până la 69.000 euro pentru fiecare MWh de stocare instalat, acoperind până la 100% din costurile eligibile. Proiectele vor beneficia de o finanțare maximă de 15 milioane de euro, iar procesul de selecție va deveni deschis în trimestrul II din 2026. Autoritățile au precizat că implementarea completa rezultatelor trebuie să fie finalizată până la sfârșitul anului 2030, într-un efort de a alinia infrastructura energetică națională cu ambițiile europene pentru un mediu mai sustenabil.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat importanța acestor investiții, evidențiind că „stocarea energiei este cheia pentru un sistem energetic stabil și pentru facturi mai mici pentru români.” El a promis că vor reveni cu toate detaliile privind lansarea oficială a apelului de proiecte. Această inițiativă vine după ce, în urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a aprobat oficial schema de sprijin, în contextul Pactului pentru o industrie curată, care vizează accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
Contextul european și semnificația schemelor de sprijin pentru România
Aprobarea schemei de către Executivul comunitar confirmă angajamentul Uniunii Europene de a susține statele membre în tranziția energetică. În cadrul acestui cadru, România va putea să investească în instalarea a cel puțin 2.174 MWh de sisteme de stocare a energiei electrice, contribuind semnificativ la obiectivele Pactului pentru o industrie curată și la reducerea dependenței de combustibili fosili.
Specialiștii remarcă faptul că această schemă nu doar că sprijină proiectele de stocare, ci și stimulează dezvoltarea unor noi tehnologii și infrastructură, alimentând o economie mai verde și mai competitivă. În contextul geopolitic actual și al crizei energetice globale, capacitatea de a stoca energie eficient devine un factor decisiv pentru independența energetică a României.
Pe măsură ce programul avansează, autoritățile și investitorii așteaptă cu interes lansarea oficială a apelului, sperând că aceste investiții vor avea efecte benefice pe termen lung, atât pentru stabilitatea sistemului, cât și pentru prețurile plătite de consumatori. România pare să își asigure astfel un pas important în direcția realizării unui sistem energetic mai flexibil, sustenabil și rezilient, compatibil cu standardele europene de mediu și inovare tehnologică.
