Conform Stiripesurse.ro: România a pierdut un milion de persoane ocupate în ultimii 16 ani, însă numărul salariaților a crescut în același interval cu aproximativ 600.000. Această schimbare profundă a pieței muncii, evidențiată de datele Institutului Național de Statistică, arată o concentrare a ocupării în zona contractelor salariale, în detrimentul muncii pe cont propriu și a activităților familiale neremunerate.
O schimbare structurală pe piața muncii
Populația ocupată civilă a scăzut de la 8,7 milioane de persoane în 2008 la 7,7 milioane în 2024, o diminuare de circa 11,5%. În același timp, numărul salariaților a urcat de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Această evoluție a fost posibilă prin reducerea drastică a altor forme de ocupare. Numărul lucrătorilor familiali neremunerați a scăzut cu 72%, iar cel al lucrătorilor pe cont propriu s-a redus cu 31%. Diferența dintre populația ocupată totală și numărul salariaților s-a redus astfel de la 3,5 milioane în 2008 la 1,9 milioane în 2024.
Este important de menționat că datele privind ocuparea din România nu sunt pe deplin comparabile înainte și după 2021. În acel an, aproximativ 500.000 de lucrători pe cont propriu și persoane care produceau bunuri agricole pentru consum propriu au fost reclasificați statistic din categoria persoanelor ocupate în cea a persoanelor inactive. Prin urmare, scăderea numărului de persoane ocupate nu implică neapărat dispariția unui milion de locuri de muncă, o parte fiind explicată de schimbarea metodologiei statistice.
Diferențe județene majore și perspectiva OECD
În ciuda scăderii generale a numărului de persoane ocupate, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a crescut ușor, de la 62,5% în 2008 la 63,4% în 2024. Aceasta se explică prin diminuarea populației rezidente cu vârste între 15 și 64 de ani.
Diferențele între județe rămân însă uriașe. Județul Cluj conduce cu o rată de ocupare de 78%, urmat de Timiș (77%) și Sibiu (74%). La polul opus, Giurgiu înregistrează doar 40%, urmat de Botoșani și Călărași cu 41%. Aceste disparități reflectă concentrarea investițiilor și a locurilor de muncă în marile centre urbane și în vestul țării.
Bucureștiul reprezintă un caz particular, având aproximativ 1,3 milioane de persoane ocupate, mai multe decât populația rezidentă în vârstă de muncă, datorită navetei din județele limitrofe.
Perspectiva pe termen lung este îngrijorătoare. OECD estimează că populația României cu vârste între 15 și 64 de ani se va reduce cu încă 15% până în 2040, din cauza natalității scăzute și a emigrației. Populația de vârstă activă ar putea ajunge la 8,5 milioane până în 2050.
Sursa: Stiripesurse.ro
