Inteligența artificială, tot mai prezentă și tot mai controversată: România riscă să rămână în urmă pe scena europeană
Deși, în ultima decadă, inteligența artificială (AI) s-a transformat dintr-un subiect de domeniul tehnologiei de vârf în o componentă indispensabilă a vieții cotidiene, în România se păstrează încă un anumit ritm lent de adaptare la aceste schimbări. În vremurile în care algoritmii decid peste capul nostru ce conținut vedem pe social media sau cine are prioritate în spitale sau bănci, riscul ca țara noastră să devină un simplu spectator al revoluției AI devine tot mai mare.
Social media și deciziile automate: procesul de manipulare fără transparență
Într-un discurs recent, deputatul Andrei Baciu a atras atenția asupra faptului că AI nu mai este doar un concept distant, ci o realitate prezentă în viața fiecăruia. Platformele de social media, precum Facebook sau TikTok, exemplu perfect pentru influența algoritmilor AI, operează pe sistemul de bule informaționale cultivate prin analiza comportamentală a utilizatorilor. “Pe Facebook, o parte semnificativă din conținut provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate”, explică Baciu.
Această filtrare automată a informației transformă social media dintr-un spațiu de libertate și dezbatere în o piață controlată de algoritmi, unde manipularea, dezinformarea și radicalizarea pot deveni, uneori, arme preferate pentru influențarea opiniei publice sau chiar pentru destabilizarea unor comunități întregi. “Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează parlamentarului, ilustrând cât de nesigură rămâne, în condițiile actuale, această zonă a ecosistemului digital.
Decizii automate și riscurile discriminate
Rolul AI în finanțe și sănătate evidențiază, la rândul lor, complexitatea și fragilitatea acestui ecosistem. Algoritmii de creditare, de exemplu, analizează volumuri enorme de date personale pentru a decide acordarea sau refuzul unui împrumut, însă există riscul unor discriminări subtil-fine, determinate de criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă posibilitatea de a înțelege sau de a contesta deciziile robotizate.
Potrivit lui Baciu, și domeniul sănătății nu scapă de influența AI. Deși algoritmii pot fi de un real ajutor în detectarea precoce a anumitor boli grave, există riscul unor decizii netransparente, mai ales în procesul de triere a pacienților sau de prioritizare a tratamentelor. În acest sens, deputatul subliniază nevoie de un echilibru între tehnologie și responsabilitate umană: “În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențial. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate.”
România, în întârziere față de alte state europene
În contextul rapid de dezvoltare a inteligenței artificiale la nivel european, poziția României pare, însă, una de întârziere. În timp ce alte state membre ale UE, precum Spania, Italia și Germania, au luat măsuri concrete pentru reglementarea și supravegherea AI, autoritățile de la București au rămas în urmă.
“Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost deja depășit, fără ca România să fi făcut pașii necesari”, explică Baciu. În acest sens, Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania a constituit o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu.
Cu toate acestea, țara noastră beneficiază de anumite avantaje strategice. România dispune de o forță de muncă IT extrem de bine pregătită, cu sute de mii de specialiști în AI și machine learning. De asemenea, potențialul energetic al țării ar putea sprijini dezvoltarea unei infrastructuri robuste pentru tehnologiile AI.
Viitorul reglementării și direcțiile prioritare ale României
Pentru a nu rămâne în uitare, inițiativele legislative devin din ce în ce mai urgente. Proiecte de înființare a unei comisii parlamentare specializate sunt în discuție, urmând ca aceasta să aibă atribuții clare: avizarea proiectelor de lege și reglementări, monitorizarea transpunerii legislației europene și evaluarea riscurilor majore legate de AI, precum crearea de dezinformare, discriminare algoritmică, vulnerabilități cibernetice sau exploatare în domeniul deepfake-urilor.
„Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, concluzionează Baciu. România mai are încă șansa de a se alinia rapid la standardele europene și de a transforma riscurile în oportunități, dacă autoritățile vor acționa decisiv și strategic în următorii ani.
