Conform Economica: România cere Comisiei Europene amânarea închiderii unor grupuri energetice pe cărbune, programate inițial pentru finalul lunii august, invocând dificultățile actuale ale sistemului energetic național și riscurile pentru iarna următoare. Decizia vine în contextul nerespectării jalonului 119 A din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Grupuri energetice pe cărbune scapă de închidere
Potrivit surselor, nu vor mai fi scoase din funcțiune la 31 august un grup de 330 MW de la Turceni și două grupuri de la Craiova, cu o capacitate totală de 300 MW. Acestea erau prevăzute pentru a fi închise conform PNRR. În schimb, CET Govora, cu o capacitate de 100 MW, va fi închisă, existând alternative pentru alimentarea cu energie. Motivul invocat pentru amânare este asigurarea securității energetice pe durata iernii viitoare.
Luna martie a consemnat deja închiderea definitivă a grupului 4 de la Turceni (285 MW), licența fiind retrasă la solicitarea CE Oltenia, pentru a bifa un jalon din PNRR. Astfel, la Turceni mai funcționează un singur grup, dintr-un total de opt. La Rovinari, o altă centrală importantă a CE Oltenia, mai sunt operaționale trei grupuri de 330 MW. Centrala Ișalnița a fost închisă complet, iar Craiova, deși în insolvență, are licența redusă la 130 MW.
Anul trecut, Transelectrica a realizat un studiu de adecvanță, transmis Comisiei Europene, care a servit drept justificare pentru păstrarea unor grupuri pe cărbune pentru cel puțin încă un an. Scenariul de bază al studiului indica riscuri majore pentru siguranța sistemului energetic în cazul închiderii anticipate a centralelor pe cărbune, mai ales în absența finalizării centralei de la Mintia și a reparațiilor programate la Cernavodă.
Riscuri de securitate energetică și posibile pierderi financiare
Situația sistemului energetic național este complexă. Se anticipează că termocentrala de la Mintia nu va funcționa la capacitatea prognozată de 1.000 MW în această iarnă, iar centrala nouă de la Iernut (430 MW) va fi utilizată doar în teste. Proiectele pentru noi grupuri pe gaze au termene de realizare mult întârziate, iar unele ar putea fi abandonate.
Seceta și debitul scăzut al Dunării afectează centralele hidro, iar Cernavodă funcționează cu un singur reactor, existând riscul opririi acestuia dacă debitul nu crește. Sistemul intră în iarnă cu rezervele din lacurile de acumulare mult sub nivelul anilor trecuți, apa fiind folosită pentru a acoperi consumul. România a transmis deja Comisiei Europene o alertă timpurie cu privire la această situație.
Ministerul Energiei se așteaptă la pierderi financiare din partea PNRR. Jalonul referitor la decarbonare valorează 771 de milioane de euro, sumă pe care România riscă să o piardă prin păstrarea grupurilor pe cărbune. Există însă semnale că Bruxelles-ul ar putea adopta o poziție mai flexibilă.
Potrivit unor documente, Comisia Europeană ar putea lua în considerare progresul general al României în implementarea reformelor. În acest scenariu, penalitatea ar fi mult mai mică, calculată ca 17% din suma totală, adică 124,4 milioane de euro.
Problema este complicată și de o lege nouă promovată de PSD, care interzice închiderea unităților pe cărbune până la apariția unor capacități alternative. Această lege, dacă va fi promulgată, ar putea afecta acorduri anterioare și ar putea duce la pierderea unui miliard de euro, prin afectarea caracterului ireversibil al țintelor din PNRR deja îndeplinite.
Proiecte energetice noi și impactul legii
Legea promovată de PSD, ce interzice închiderea unităților pe cărbune fără capacități alternative, ar putea modifica fundamental strategia energetică a României. Deși inițial se considera că noile capacități pe gaze vor fi funcționale până la închiderea grupurilor pe cărbune programată pentru 2029, legea ar putea impune o reevaluare a calendarului.
Această nouă legislație afectează și acordurile anterioare, inclusiv îndeplinirea unor jaloane din PNRR, cum ar fi celebrul jalon 114. Astfel, România ar putea pierde un miliard de euro dacă legea intră în vigoare în forma actuală, din cauza pierderii caracterului ireversibil al țintelor și jaloanelor deja atinse și plătite. Decizia finală în privința promulgării legii aparține președintelui, care ar putea decide trimiterea ei la reexaminare.
Sursa: Economica
