România riscă penalizări de 4 miliarde de euro din cauza întârzierilor în implementarea reformelor asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul vine pe fondul unei ședințe de guvern unde a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor din PNRR, cu accent pe riscuri și măsuri de remediere.
Plan de Implementare cu Termen Limită
Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că Executivul are un plan clar pentru implementarea reformelor restante. Acesta va fi evaluat la intervale de două săptămâni. Potrivit declarațiilor oficialului, nu se ia în calcul un scenariu în care aceste reforme nu ar fi duse la bun sfârșit.
În cadrul ședinței de guvern s-a discutat despre reformele cu potențialul de a genera penalizări semnificative. Valoarea estimată a fiecăreia dintre acestea depășește 770 de milioane de euro. Dragoș Pîslaru a subliniat importanța colaborării dintre ministere pentru a asigura adoptarea cadrului legislativ și operațional necesar. Termenul limită pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate este 31 august 2026, cu depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie 2026.
Reforme Critice cu Impact Financiar
Printre reformele cuprinse în PNRR și care prezintă întârzieri se numără mai multe domenii. Acestea includ modificări legislative pentru mecanismul economic al resurselor de apă, reglementări privind biodiversitatea, codul urbanismului. De asemenea, sunt vizate modificări legislative privind hidrogenul, măsuri de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, contracte pentru diferență, precum și reforma pieței de energie electrică.
O atenție deosebită este acordată și reformelor din domeniul fiscal, inclusiv creșterea veniturilor colectate de administrația fiscală și reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Nu lipsesc reformele privind salarizarea angajaților din sectorul public și îmbunătățirea funcționării administrației vamale. Guvernul are ca obiectiv și îmbunătățirea guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat. În final, se dorește îmbunătățirea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică, precum și utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie regenerabilă.
Reacțiile Oficialilor și Măsuri Concrete
Premierul Ilie Bolojan a accentuat importanța atragerii fondurilor europene disponibile, menționând posibile sancțiuni pentru miniștrii responsabili de întârzieri. Președintele Nicușor Dan a subliniat colaborarea instituțională ca fiind esențială pentru atragerea fondurilor din PNRR.
Până în prezent, România a depășit pragul de 50% din valoarea totală a PNRR. Țara a primit deja 10,72 miliarde de euro, incluzând prefinanțarea și plățile pentru cererile 1 și 2 și o parte din cererea 3.
