Economie

România renunță la nuclear: Vânt și hidro în salvă.

România renunță la nuclear: Vânt și hidro în salvă.

Conform Economica: Unitatea 2 a CNE Cernavodă, oprită controlat. Ministerul Energiei asigură stabilitatea sistemului

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat astăzi, la ora 10:53, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Energiei. Instituția a precizat că Sistemul Electroenergetic Național (SEN) rămâne stabil, iar activitatea se desfășoară în condiții normale, fără riscuri anticipate pentru alimentarea cu energie electrică la nivel național.

Estimările actuale indică faptul că necesarul de consum va fi acoperit printr-un mix energetic diversificat, incluzând producția hidro, eoliană, capacități pe cărbune aflate în rezervă și importuri de energie electrică.

România gestionează deficitul de producție prin rezerve și importuri

România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW, iar pentru intervalul de vârf din această seară este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel ce se încadrează în capacitățile comerciale disponibile. În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de circa 7.000 MW, ușor sub prognoze. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este anticipat la aproximativ 6.900 MW.

Pe lângă resursele curente, țara dispune de rezerve suplimentare de producție, care pot fi activate în funcție de necesitățile operative. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele de rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu 330 MW, și minimum 300 MW de la Hidroelectrica.

Notificarea Comisiei Europene privind o posibilă criză energetică

Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie pe 7 august 2026, notificând posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, ca urmare a secetei hidrologice severe. Ulterior, pe 10 august 2026, România a declarat situația de criză, conform Regulamentului (UE) 2019/941, din cauza deteriorării semnificative a situației de aprovizionare cu energie electrică.

În cadrul unei reuniuni tehnice extraordinare a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană, România a prezentat impactul secetei asupra producției energetice. Nivelul excepțional de scăzut al Dunării a dus la oprirea Unității 1 CNE Cernavodă pe 28 iulie și anticiparea opririi Unității 2, generând o pierdere de aproximativ 700 MW din producția națională.

România utilizează măsuri de piață, maximizarea producției interne, resurse de stocare și schimburile comerciale transfrontaliere, dar oprirea Unității 2 va crește necesarul de import. Guvernul a aprobat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice și un set de măsuri pentru protejarea SEN. Reducerea voluntară a consumului în orele de vârf a fost de circa 3-5%, iar autoritățile dialoghează cu marii consumatori industriali pentru a muta activitățile în afara intervalelor de vârf.

România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată și clarificări privind disponibilitatea asistenței de urgență între operatorii de transport, având în vedere potențialele constrângeri tehnice, contractuale și de reglementare. De asemenea, s-a semnalat că retragerea capacităților pe cărbune asumate în cadrul PNRR, până la 31 august 2026, ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța SEN.

Sursa: Economica