Conform Stiripesurse.ro: România și Bulgaria își dispută fluxurile de trafic rutier dintre Grecia, Turcia și Europa Centrală, intrând într-o competiție economică pe fondul parteneriatului în Uniunea Europeană și spațiul Schengen. O analiză publicată în cotidianul bulgar Trud sugerează că Bucureștiul ar prefera ca noile proiecte de infrastructură să direcționeze cât mai multe vehicule prin țara noastră, generând astfel taxe de drum și stimulând economia locală.
Competiție pentru rutele de tranzit
Relația dintre cele două țări vecine este descrisă ca un „parteneriat – competiție”, în care fiecare stat își valorifică poziția geografică pentru avantaje economice. Analiza, citată de Rador Radio România, subliniază că România ar fi interesată de dezvoltarea infrastructurii din estul Bulgariei. O astfel de strategie ar însemna ca traficul provenit din Grecia și Turcia să intre în România prin zona Ruse-Giurgiu, traversând o porțiune cât mai mare a teritoriului românesc.
Această rută ar genera încasări suplimentare din taxe de drum, vânzări de combustibili, servicii și achiziții realizate de șoferi și pasageri în România. Interesul României ar fi, conform analizei, direcționat către autostrada Ruse-Veliko Târnovo-Stara Zagora, legătura Burgas-Varna și construcția unui nou pod peste Dunăre între Ruse și Giurgiu. Este important de precizat că această interpretare nu reflectă neapărat poziția oficială a Guvernului Bulgariei.
Bulgaria caută rute alternative
În replică, Bulgaria ar putea contracara aceste interese prin construirea unei autostrăzi pe traseul Sofia-Petrohan-Montana-Vidin. Aceasta ar fi conectată, prin România, cu Arad și Budapesta. Realizarea acestui proiect depinde în mod esențial de finalizarea tunelului de sub Pasul Petrohan. Noua șosea ar oferi o rută alternativă de la Atena/Salonic spre Europa Centrală, prin Sofia și Vidin, care ar concura cu ruta existentă prin Niš și Belgrad.
Principalul avantaj al acestei rute alternative ar fi desfășurarea integrală în spațiul Schengen. Grecia, Bulgaria, România și Ungaria sunt membre ale zonei de liberă circulație, în timp ce Serbia nu este. Acest lucru ar permite șoferilor să evite controalele de frontieră și potențialele întârzieri. Bulgaria ar beneficia, la rândul său, de taxele de drum și activitatea economică generată de traficul direcționat prin vestul țării.
Negocieri strategice pe infrastructură
Autorul analizei sugerează că Sofia ar trebui să utilizeze proiectele de infrastructură favorabile României ca pârghie de negociere. Astfel, cooperarea Bulgariei la autostrăzile din est și la noul pod Ruse-Giurgiu ar putea fi condiționată de susținerea României pentru legătura rutieră rapidă Vidin-Arad-Ungaria. Analiza critică autoritățile bulgare pentru lipsa unei strategii naționale unitare în dezvoltarea infrastructurii, considerând că proiectele sunt fragmentate și necoordonate.
Pe plan oficial, comunicările între București și Sofia pun accentul pe cooperare. România, Bulgaria și Grecia au semnat deja un memorandum pentru dezvoltarea coridorului Marea Neagră-Marea Egee, vizând atragerea de finanțare europeană. Printre proiectele comune se numără, într-adevăr, un al doilea pod în zona Ruse-Giurgiu, care ar deveni a treia legătură rutieră peste Dunăre dintre cele două țări, alături de podurile Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin.
Ministerul Transporturilor din Bulgaria a inclus noul pod Ruse-Giurgiu printre prioritățile regionale. Sunt analizate și alte traversări, precum cele de la Nikopol-Turnu Măgurele și Silistra-Călărași, precum și modernizarea legăturilor feroviare între Salonic, Sofia și București. Autoritățile bulgare au confirmat în iunie implementarea și pregătirea mai multor proiecte comune cu finanțare europeană, inclusiv noul pod Ruse-Giurgiu și proiectul Fast Danube.
Sursa: Stiripesurse.ro
