Coreea de Sud se află în pragul unei ferestre critice în evoluția tehnologică, unde automatizarea nu mai înseamnă doar înlocuirea branșamentelor lor mecanice, ci și introducerea roboților umanoizi capabili să realizeze o gamă variată de sarcini, aproape ca un muncitor uman. Anunțul Hyundai de a introduce în producție roboți Atlas, dezvoltați de Boston Dynamics, a reaprins dezbaterile despre impactul social al acestei revoluții tehnologice, provocând o reacție aprinsă atât din partea sindicatelor, cât și a politicienilor.
Hyundai și strategia de automatizare până în 2028
Hyundai Motor Group a făcut publică intenția de a introduce începând din 2028 roboți umanoizi în fabricile sale, cu prima etapă programată pentru uzina din Georgia, SUA. Potrivit planurilor, compania vizează o extindere globală, astfel încât în următorii ani să atingă o capacitate de producție anuală de zeci de mii de unități de roboți. Aceasta este doar ultima etapă a unei strategii ambițioase denumite „AI robotics” și „physical AI”, menită să transforme radical modul în care se realizează producția, reducând pe termen lung costurile și creșterea eficienței.
Reacțiile din partea sindicatelor sud-coreene au fost rapide și ferme. Liderii acestora avertizează că introducerea roboților humanoizi trebuie să fie însoțită de acorduri clare cu angajații și să nu fie utilizată ca pretext pentru reducerea numărului de salariați. În același timp, temerile legate de a fi înlocuiți de mașini au alimentat zvonuri despre un posibil „șoc Hyundai”, dacă automatizarea va duce la diminuarea masivă a locurilor de muncă în industrie după 2028.
Legislație în pregătire pentru o realitate schimbată
Pe fondul acestei schimbări rapide, parlamentul sud-coreean a devenit scena unei inițiative legislative care vizează să gestioneze impactul social al automatizării. Un grup de deputați, condus de Choi Eun-seok, a propus un amendament la legea privind inteligența artificială, cu scopul de a obliga statul să anticipeze efectele tehnologiei asupra forței de muncă și să sprijine tranziția salariaților. Propunerea prevede crearea unor programe de reconversie profesională și suport financiar pentru cei afectați de înlocuirea în masă a muncii de către roboți.
Deși inițiatorii nu au avansat exacte măsuri coercitive pentru companii, posibilitatea de a impune condiții pentru concedieri și relocări a fost discutată ca o variantă pentru a tempera temerile sociale. În fond, această legislație nu face decât să recunoască faptului că automatizarea de amploare poate avea consecințe sociale greu de repercuit, dacă nu se fac eforturi concertate pentru a asigura o tranziție echitabilă.
Un context istoric amplu și o perspectivă tensionată
Coreea de Sud, deja recunoscută ca una dintre cele mai robotizate economii mondiale, se află în fața unui moment critic. Rata ridicată a roboților industriali – peste o mie la 10.000 de muncitori în fabrici – plasează țara în topul global, dar intensifică și fricțiunile legate de pierderea locurilor de muncă.
Dezvoltarea roboților umanoizi accentuează această tensiune, întrucât aceștia pot prelua sarcini mai flexibile și variate, comparativ cu brațele mecanice standard. În plus, în domeniul serviciilor, automatele și kiosk-urile au devenit deja obișnuință, iar pierderea joburilor se resimte direct la nivelul fiecărui consumator. Acum, când aceiași roboți umanoid-robotici pătrund și în fabrici, discuțiile despre nevoie de reconversie profesională devin nu doar o problemă de perspectivă, ci o urgență.
Cursa pentru automatizare a devenit o provocare globală, majori jucători precum Hyundai fiind pregătiți să investească masiv în robotizarea producției. În același timp, statul coreean pare să își pregătească cadrul pentru a răspunde acestei noi realități, încercând să găsească un echilibru între inovație și protecția socială, pentru a nu repeta greșelile altor țări în domeniu. Într-o eră în care tehnologia avansează cu pași rapizi, această dezbatere își va juca probabil rolul fundamental în modelul social al Coreei de Sud pentru următorii ani.
