România participă la proiectul european de 2,5 mld. euro pentru cipuri; Politehnica București, în centrul inițiativei

Uniunea Europeană depune un nou efort major pentru reducerea încrederii excesive în tehnologiile din Statele Unite și Asia, anunțând lansarea unui proiect european fără precedent în domeniul semiconductorilor. Valoarea totală a inițiativei se ridică la 2,5 miliarde de euro și include, pentru prima dată, implicarea directă a României, prin participarea Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica din București. Această mișcare marchează un pas important în consolidarea poziției Europei într-un sector extrem de critic pentru securitatea și independența industrială a continentului, în contextul creșterii constante a cererii globale de cipuri.

NanoIC: Inovație pentru autonomia europeană însemnată și tehnologică

Inaugurată la centrul de cercetare IMEC din Leuven, Belgia, noua infrastructură NanoIC reprezintă cea mai avansată linie pilot dedicată dezvoltării și testării tehnologiilor de ultimă generație în domeniul semiconductorilor. Facilitatea, cea mai mare din Europa de acest fel, are în centru tehnologia de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), crucială pentru fabricația cipurilor de generație nouă, cu tehnologii sub pragul de doi nanometri. Aceste componente sunt vitale într-o lume în care inteligența artificială, vehiculele autonome, sistemele medicale de precizie și rețelele 6G devin parte integrantă din viața cotidiană.

Investiția aproape inedită în această infrastructură va permite accelerarea procesului de cercetare și de dezvoltare înainte de a fi lansate pe piață cipuri care susțin noile tehnologii ale secolului XXI. “NanoIC este prima instalație europeană care utilizează cea mai avansată tehnologie EUV, esențială pentru a rămâne competitivi în economia digitală globală”, afirmă oficialii europeni și din Ikea, fără a ascunde importanța strategiei de autosuficiență.

România, parte a planului strategic european pentru semiconductori

Participarea României în acest proiect semnifică un pas înainte pentru sectorul de cercetare local, într-o perioadă în care Europa încearcă să recupereze decalajul față de marile puteri tehnologice. Prin implicarea Centrului pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie din cadrul Politehnicii din București, România devine unul dintre puținele state europene care contribuie activ la consolidarea lanțului de aprovizionare cu semiconductori. Într-un context în care crizele recente legate de penuria de cipuri au evidențiat dependența continentului de surse externe, această participare deschide perspective promițătoare pentru cercetări și dezvoltare în România.

Implicarea oferă oportunitatea nu doar de a lucra direct la dezvoltarea tehnologiilor de vârf, ci și de a forma specialiști în domeniu, precum și de a atrage talente tinere ce pot sprijini creșterea unui sector crucial pentru economia și securitatea națională. În plus, prezența Politehnicii București în acest consorțiu european se aliniază cu strategia României de a deveni un centru de excelență în tehnologiile avansate.

De la proiecte de cercetare la producție industrială: un pas decisiv

NanoIC operează pe un sistem de acces deschis, menit să sprijine start-up-urile, IMM-urile, cercetătorii și marii producători în testarea și validarea noilor designuri și tehnologii. Această abordare facilitează trecerea de la cercetare la producție, și fiind inclus în inițiativa „Chips for Europe”, proiectul face parte dintr-un efort mai amplu de a reduce decalajul tehnologic și de a crește autonomia europeană în domeniul semiconductorilor.

Guvernele naționale și cele regionale, în colaborare cu sectorul privat, au investit aproape 3,7 miliarde de euro în aceste infrastructuri-pilot, un semn clar al angajamentului european de a devansa dependența de piețele externe și de a răspunde cererii tot mai mari din domeniul inteligenței artificiale, digitalizării și conectivității 5G și 6G. Aceste inițiative reflectă o viziune pe termen lung, în care Europa vizează nu doar să rămână în pas cu marile puteri în tehnologie, ci să devină un lider independent, capabil să gestioneze propriile nevoi strategice.

Viitorul cercetării europene în domeniul semiconductorilor se conturează tot mai clar: un punct de plecare pentru competiție globală, dar și o șansă pentru țări precum România de a-și afirma poziția pe un segment cheie al noii economii digitale. Într-un moment de schimbări accelerate, acestea reprezintă pași importanți în construirea unui viitor mai sigur și mai inovator.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu