Banca Națională a României (BNR) menține dobânda de politică monetară la 6,5%
București – Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Decizia vine pe fondul presiunilor dezinflaționiste determinate de scăderea anuală a dinamicii Produsului Intern Brut (PIB) în primul trimestru. Totodată, se iau în calcul și efectele inflaționiste anticipate ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu.
Perspectivele inflației și rolul evenimentelor externe
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 a înregistrat o ușoară scădere în aceeași perioadă, ajungând la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Anterior conflictului din Orientul Mijlociu, prognozele indicau o inflație de 3,9% la finalul anului 2026.
În comunicatul BNR se estimează o accelerare a ratei anuale a inflației în trimestrul doi al acestui an, depășind previziunile inițiale. Această creștere este atribuită în principal majorării prețurilor la combustibili, ca urmare a scumpirii petrolului și a gazelor naturale, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Incertitudini interne și externe, posibile amânări ale reducerilor de dobândă
Banca Centrală subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, care să contribuie la o creștere economică sustenabilă. O combinație de incertitudini interne – legate de continuarea consolidării fiscale – și riscuri externe – determinate de evoluțiile din Orientul Mijlociu, cu impact potențial asupra economiilor și inflației în Europa și la nivel global – conduce la necesitatea de a amâna, temporar, orice anticipație de reducere a dobânzii.
Erste Group, într-o notă de cercetare, a menționat că o creștere a dobânzilor este, deși improbabilă, un scenariu care nu era pe agenda analiștilor înainte de criza din Orientul Mijlociu. Având în vedere perspectiva inflației pe termen scurt, revizuită în creștere, analiștii anticipează ca BNR să ia în considerare prima reducere a dobânzii nu mai devreme de ultima ședință a anului, programată în noiembrie. Această perspectivă este influențată de evoluțiile intense, atât pe plan intern (politic, fiscal), cât și pe plan extern.
Datele recente indică o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu trimestrul precedent, asociată, însă, cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului. În ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat o scădere anuală marcată, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să scadă rapid.
În plus, deficitul comercial a înregistrat o contracție mai accentuată în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a accelerat scăderea, datorită îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.
Potrivit evaluărilor curente, rata anuală a inflației va crește în perioada martie-iunie 2026, peste nivelurile anticipate anterior, în principal ca urmare a influenței carburanților mai scumpi, în contextul creșterilor considerabile ale prețurilor petrolului și gazelor naturale.
Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor Uniunii Europene, în special cele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt esențiale pentru a contracara, parțial, efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Ele sunt importante și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
