Conform Economistul.ro: România exportă surplusul de energie produs în zilele însorite la prețuri derizorii, în timp ce este nevoită să importe electricitate la costuri mult mai mari, o situație cauzată de lipsa investițiilor în stocarea energiei, se arată într-o analiză recentă. Această dependență de condițiile meteorologice, în special de nivelul apei din lacurile de acumulare, plasează țara într-o poziție vulnerabilă pe piața energetică europeană, comparativ cu vecinii săi care au implementat soluții eficiente.
Lecția bulgară: stocarea energiei, o prioritate
Bulgaria a demonstrat cum deciziile guvernamentale corecte pot transforma o țară într-un lider regional în domeniul stocării energiei. Prin eliminarea barierelor birocratice și recunoașterea unităților de stocare ca participanți independenți la piață, Sofia a atras investiții masive. Guvernul bulgar a direcționat 600 de milioane de euro din fonduri PNRR către sisteme comerciale de stocare pe bază de baterii, finanțând numeroase proiecte, inclusiv cele co-locate în parcuri solare.
În paralel, Bulgaria a conservat și dezvoltat o infrastructură de hidrocentrale cu acumulare prin pompare, un concept bazat pe principii hidrologice elementare. Complexul Chaira, cu o capacitate de 864 MW, și alte centrale similare din regiunea Rila-Rhodopi, oferă o capacitate flexibilă de 800-900 MW. Aceste instalații gigantice funcționează prin pomparea apei din lacul inferior în cel superior atunci când energia este ieftină, de obicei la prânz, când producția solară este maximă. Seara, apa este eliberată prin turbine pentru a genera energie în momentele de vârf ale consumului, transformând gravitația și bunul simț hidrologic în baterii naturale.
Tarnița-Lăpuștești, proiectul Sisif al României
Contrastul cu situația din România este izbitor. Proiectul hidrocentralelor cu acumulare prin pompare Tarnița-Lăpuștești, conceput acum peste patru decenii, a rămas blocat într-un ciclu perpetuu de dezbateri, reluări și abandonuri. Deși țara dispune de relief și de resurse hidrologice suficiente pentru dezvoltarea unor astfel de capacități, nicio turbină nu a fost pusă în funcțiune. Această lipsă de viziune strategică, concentrată mai degrabă pe interese pe termen scurt decât pe asigurarea securității energetice pe termen lung, a lăsat o moștenire costisitoare.
Consecința directă a acestei inacțiuni se reflectă în facturile la energie și în balanța comercială a țării. În zilele însorite, energia produsă de parcurile fotovoltaice din România, care nu are unde să fie stocată, este exportată în Bulgaria la prețuri minime, uneori chiar negative. Vecinii noștri preiau această electricitate ieftină, o înmagazinează în propriile sisteme de stocare, iar apoi o revând României la prețuri de câteva ori mai mari, în momentele de vârf ale cererii. Astfel, România, un producător net de energie, ajunge să fie într-o poziție de dependență economică față de Bulgaria din cauza propriei lipse de infrastructură de stocare.
Securitatea energetică, fundamentul bunăstării
O societate în care cetățenii abia își permit confortul de bază nu poate susține strategii ambițioase pe termen lung, oricât de bine intenționate ar fi acestea. Resursele europene, cum ar fi cele din PNRR, trebuie direcționate strategic către proiecte care asigură securitatea energetică și puterea de cumpărare a populației. Numai o țară care își poate ilumina și încălzi cetățenii fără a depinde de volatilitatea pieței internaționale poate purta discuții realiste despre reziliență și sustenabilitate.
Soluțiile există și au fost deja implementate cu succes la nivel regional. Reglementarea pieței de stocare trebuie simplificată, recunoscând bateriile și capacitățile de pompare ca participanți independenți și scutindu-le de birocrație excesivă. Fondurile europene trebuie direcționate către proiecte comerciale de stocare, la fel cum a procedat Bulgaria, nu către studii de fezabilitate fără finalitate. Proiectul Tarnița-Lăpuștești trebuie transformat dintr-o promisiune electorală într-un șantier concret, cu finanțare mixtă și un calendar clar de execuție. Orice strategie națională trebuie să plaseze securitatea energetică și accesibilitatea costurilor energiei în vârful ierarhiei priorităților, asigurând astfel baza pentru orice altă ambiție.
Sursa: Economistul.ro
