Politică

România, lider la inflație în UE: Ce se întâmplă în 2026?

România, lider la inflație în UE: Ce se întâmplă în 2026?

România se confruntă cu o inflație record în Uniunea Europeană și cu o scădere a puterii de cumpărare la începutul anului 2026, conform datelor economice recente. Scumpirile la alimente și investițiile bugetare în scădere accentuează îngrijorările cu privire la nivelul de trai al românilor.

Datele Eurostat plasează România pe primul loc în UE la inflația generală, cu o rată de 8,3% în februarie 2026, de aproape patru ori mai mare decât media europeană de 2,1%. Inflația alimentară atinge, de asemenea, un nivel alarmant, de 7,6% în ianuarie 2026, comparativ cu media europeană de 2,5%. Aceste cifre subliniază o deteriorare semnificativă a economiei românești în ultimul an.

Scumpirea alimentelor, o problemă persistentă

Creșterea prețurilor la alimente a reprezentat o problemă majoră. Începutul anului 2026 este marcat de prețuri mai mari decât în perioada anterioară măsurilor drastice luate de guvern. Inflația alimentară a crescut constant, de la 4,3% la începutul lui 2025, atingând un vârf de 8,9% în august. Chiar și după o ușoară corecție, prețurile au rămas ridicate, cu 7,6% în ianuarie 2026.

Slăbirea consumului și a investițiilor

Datele privind consumul confirmă slăbirea economică. Indicatorul a trecut pe minus din august 2025, atingând -6,2% în februarie 2026. Investițiile finanțate din bugetul de stat au scăzut, de asemenea, drastic, cu 55% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Eroziunea puterii de cumpărare

Scăderea puterii de cumpărare este vizibilă în cazul salariilor și pensiilor. În timp ce câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere în primăvara lui 2025, acesta a intrat pe teritoriul negativ din iulie. Situația pensionarilor este deosebit de preocupantă. Puterea de cumpărare a pensiei medii a scăzut brusc de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% într-un interval scurt.

În contextul acestor evoluții economice, se constată o scădere semnificativă a investițiilor publice, în timp ce inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare a cetățenilor.