România se află, din nou, în fruntea clasamentelor negative despre stilul de viață, fiind unul dintre cele mai încinse cazane ale Europei în privința consumului de alcool. Potrivit unui raport național și internațional recent, țara noastră ocupă primul loc în Europa și unul dintre primele din lume în ceea ce privește consumul de alcool pe cap de locuitor, cu implicații grave pentru sănătatea publică și pentru sistemul de sănătate.
Consumul dăunător și costurile sale sociale
Potrivit studiului, alcoolul a fost cauza a 5% din decesele totale înregistrate în România în 2021. Acest procent, deși pare mic la prima vedere, relevă o problemă profundă legată de pattern-urile de consum și de cultura băutului. În plus, excesul de alcool nu doar că ucide, ci și contribuie la o serie de alte probleme de sănătate, precum boli cardiovasculare, ciroze, și chiar accidentele rutiere grav implicate în cauze de deces.
Experți în sănătate publică subliniază că aceste cifre sunt reprezentative pentru o situație alarmantă. “Consumul excesiv de alcool a devenit o problemă sistemică, cu impact major asupra sănătății populației,” notează medicul Carmen Tănase, specialist în prevenție și politici de sănătate. În timp ce cifrele oficiale indică aceste probleme, realitatea din teren duce la o cronicizare a cazurilor și la creșterea presiunii pe sistemul de asistență medicală.
Pattern-uri de consum și impactul social
Analiza raportului scoate în evidență tiparele periculoase de consum de alcool: băuturi forte, consum excesiv în grupuri, în special în rândul tinerilor, dar și în populația vulnerabilă, precum bătrânii sau persoanele cu probleme sociale și economice. În mod îngrijorător, studiile arată că aceste tipare nu s-au schimbat semnificativ în ultimii ani, ci dimpotrivă, s-au accentuat în anumite medii.
Specialiștii în sănătate și reprezentanții autorităților atrag atenția asupra faptului că aceste patternuri sporesc riscul de dependență și de dezvoltare a unor afecțiuni cronice, ceea ce duce la o creștere a cheltuielilor pentru tratament și reabilitare. În același timp, consecințele sociale sunt numeroase: deteriorarea relațiilor familiale, conflicte sociale, probleme legale și, în cele mai grave cazuri, violență sau victime accidentale.
Implicarea autorităților și necesitatea unor măsuri strategice
Deși România a implementat diverse măsuri de reducere a consumului de alcool, datele recente indică o eficacitate limitată. În acest context, autoritățile recunosc că este nevoie de o strategie multidimensională, care să includă educație, reglementări stricte și programe de prevenție în școli și comunități. “Este esențial ca politicile publice să fie adaptate realității, pentru a putea teme fenomenul și pentru a proteja sănătatea populației,” afirmă oficiali din Ministerul Sănătății.
Dincolo de măsurile legislative, creșterea conștientizării și responsabilității individuale reprezintă cheia schimbărilor durabile. În plus, promovarea unui stil de viață sănătos și dezvoltarea programelor de suport pentru cei afectați de dependență pot constitui fundamentul unor intervenții eficiente.
În timp ce guvernele și specialiștii continuă să caute soluții, realitatea rămâne că România trebuie să facă față cu seriozitate provocărilor legate de consumul de alcool. Cu un sistem de sănătate sub presiune și o populație tot mai vulnerabilă, timpul pentru acțiune este acum, iar perspectivele pentru reducerea acestei probleme majore rămân încă o prioritate pentru autorități și societate în ansamblul ei.
