Conform Descopera: România intră în Primul Război Mondial: o decizie istorică
Pe 14/27 august 1916, la ora 9 seara, România intra oficial în Primul Război Mondial, declarând război Austro-Ungariei. Anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial din 15 august, marcând finalul unei perioade de neutralitate de doi ani. Conflictul global începuse în 28 iulie 1914, după ce Austro-Ungaria declarase război Serbiei.
Regele Ferdinand și guvernul liberal condus de Ionel Brătianu au optat pentru alinierea alături de Antanta, compusă din Franța, Rusia și Marea Britanie. Decizia a fost influențată de convingerea că intrarea în război este momentul așteptat pentru împlinirea idealului național, unirea tuturor românilor. Această zi a rămas în istorie ca 14 august, data adoptată ulterior în calendarul gregorian ca 27 august, după adăugarea celor 13 zile aferente tranziției.
Proclamația Regelui Ferdinand și mobilizarea armatei
Proclamația Regelui Ferdinand, din 15/28 august 1916, sublinia importanța momentului pentru destinul națiunii: „Războiul care de doi ani a încins mai strâns hotarele noastre a sdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pe viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui.” Monarhul evoca eroismul înaintașilor și chemarea la datorie pentru eliberarea românilor aflați sub stăpânire străină, în Transilvania și Bucovina.
Imediat după declarația de război, mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14/15 august. Trei armate române au traversat Carpații Meridionali și au atacat teritoriul austro-ungar. În același timp, trupele aliate rusești au început să intre în Dobrogea, unde au fost primite cu entuziasm de populație. Flota rusă a ajuns la Constanța, contribuind la apărarea coastei. Primele atacuri austro-ungare au vizat orașele românești Vârciorova, Turnu-Severin și Giurgiu, iar în noaptea următoare, Bucureștiul a fost survolat de un Zepelin și un aeroplan, care au aruncat bombe fără a produce pagube semnificative.
Costul umanitar al războiului și moștenirea
Participarea României la Primul Război Mondial a avut un cost umanitar uriaș. În 1921, o delegație română a prezentat Comisiei de reparații date conform cărora 300.000 de militari au murit pe front, 80.000 au fost răniți grav, iar peste 700.000 de civili și-au pierdut viața din cauza luptelor, bolilor și condițiilor precare.
Principesa Margareta, Custodele Coroanei României, a subliniat în 2016, la un secol de la intrarea țării în război, că acesta a fost un moment definitoriu pentru România modernă. Ea a menționat rolul crucial al fidelității românilor față de Coroană în lupta politică și diplomatică pentru unirea provinciilor istorice și consolidarea influenței României în Europa. Principesa a pledat pentru redescoperirea adevărului istoric despre Marele Război și readucerea în atenția publică a rolului Armatei Regale, al societății civile și al Coroanei în făurirea Marii Uniri.
România a luptat în Primul Război Mondial din august 1916 până în noiembrie 1917, reintrând în conflict pentru scurt timp în noiembrie 1918, înainte de armistițiul de la Compiegne.
Ecouri istorice în ziua de 14 august
Ziua de 14 august este marcată în istorie și prin alte evenimente notabile. În 1688 s-a născut Frederick-Wilhelm I, rege al Prusiei, cunoscut drept „regele soldat”. Un anume Ilich Ramirez Sanchez, teroristul cunoscut ca „Carlos Șacalul”, a fost capturat pe 14 august 1994. De asemenea, în această zi, în 1996, a murit celebrul dirijor de origine română Sergiu Celibidache.
Sursa: Descopera
