Economia României a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul III, iar scăderea a fost deja de 0,2% în trimestrul anterior. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a avertizat că „economia nu merge bine” și a subliniat dificultățile cu care se va confrunta România în perioada următoare.
Recesiunea tehnică, definită statistic prin două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului, nu înseamnă neapărat o criză economică severă, dar indică o perioadă de stagnare sau încetinire economică. În cazul României, scăderea din ultimele luni reflectă o tendință îngrijorătoare. „Vedem că această scădere este considerabilă și îndeplinește condițiile pentru definirea recesiunii”, a explicat Codirlașu, făcând referire la datele recente.
Cauzele scăderii economice
Reducerea consumului este principalul factor care a dus la contracția economică, conform declarațiilor lui Codirlașu. După o perioadă de creștere, economia a fost afectată de o inflație de aproximativ 10%, în contextul în care creșterile salariale au fost de doar 5%. Această divergență a dus la o scădere a puterii de cumpărare, vizibilă în piață. Codirlașu a declarat că „puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și nu putea să nu se vadă în consum”.
În aceste condiții, perspectivele pentru viitor nu par deloc promițătoare. Codirlașu a subliniat că „consumul nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică”, și că o eventuală revenire ar putea veni din investiții și din fondurile europene, însă acest lucru depinde în mare măsură de implementarea reformelor necesare pentru accesarea acestora.
Reacția autorităților
Premierul Ilie Bolojan a calificat recesiunea tehnică drept „costul anticipat și inevitabil” al unei tranziții complexe în economia românească. Acesta a subliniat că România nu traversează o criză, ci o perioadă de ajustare, având ca scop trecerea de la un model bazat pe consum și deficit la unul centrat pe investiții și productivitate. „Este o perioadă de corecție necesară”, a declarat Bolojan.
Pe de altă parte, consilierul Victor Giosan a explicat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, mai ales după perioade prelungite de creștere accelerată. Totuși, economistul a subliniat că viitorul economiei românești va depinde de politicile fiscale eficiente și de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a sprijini investițiile.
Provocările pe termen lung
Adrian Codirlașu a semnalat existența riscurilor de stagflație, caracterizată prin stagnare economică concomitentă cu inflație ridicată. Acest tip de scenariu este extrem de provocator, deoarece instrumentele economice tradiționale pot accentua ori inflația, ori recesiunea. El a remarcat că actuala situație economică este legată de deficitul bugetar ridicat, care a fost corectat prin majorări de taxe și inflație. „Reducerea deficitului ar trebui făcută prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor”, a declarat Codirlașu, subliniind impactul negativ pe care l-au avut aceste măsuri asupra economiei private.
Indicatorii economici actuali nu sugerează o criză profundă, dar incertitudinile persistă pe fundalul unei economii care se confruntă acum cu provocări ample. Cum va răspunde România la aceste provocări rămâne de văzut, iar deciziile luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra direcției economice a țării.
Sursa: Digi24
