România se confruntă cu o deteriorare economică semnificativă, cu inflația și scăderea puterii de cumpărare atingând cote alarmante, conform ultimelor date economice. Țara conduce clasamentul Uniunii Europene în ceea ce privește inflația generală și pe cea a alimentelor, în timp ce consumul și investițiile publice au înregistrat scăderi accentuate. Aceste evoluții ridică semnale serioase de îngrijorare cu privire la nivelul de trai al românilor.
România, lider european la inflație
În februarie 2026, rata anuală a inflației în România a atins 8,3%, de aproape patru ori mai mare decât media europeană de 2,1%. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu se apropie de acest nivel. Slovacia și Croația, clasate pe locurile următoare, au înregistrat rate ale inflației de 4,0%, respectiv 3,9%.
Presiunea inflaționistă este resimțită puternic și la nivelul prețurilor alimentelor. În ianuarie 2026, România a raportat o inflație alimentară de 7,6%, comparativ cu o medie europeană de 2,5%. Diferența față de celelalte state membre este evidentă, Estonia înregistrând 6,1% și Grecia, 4,7%.
Scumpirile la alimente și-au accelerat ritmul
Analiza evoluției prețurilor la alimente relevă o accelerare a scumpirilor în perioada recentă. După o perioadă de creștere moderată și chiar scăderi în prima parte a anului 2024, prețurile au reintrat pe un trend ascendent. Inflația alimentară a crescut de la 4,3% în ianuarie și februarie 2025 la 8,9% în august.
Chiar dacă a existat o ușoară corecție ulterior, prețurile au rămas ridicate până la începutul anului 2026, atingând 7,6% în ianuarie. Această evoluție sugerează o presiune constantă asupra bugetelor familiilor, în special în ceea ce privește cheltuielile pentru alimente.
Consumul în scădere și investițiile publice afectate
Datele privind cererea internă confirmă încetinirea economică. Consumul, care se menținea pe plus în prima jumătate a anului 2025, a intrat pe teritoriul negativ începând cu august. În februarie 2026, acesta a înregistrat o scădere de 6,2%.
În paralel, investițiile finanțate din bugetul de stat au suferit o reducere drastică. În primele două luni din 2026, acestea au totalizat 2.596 milioane lei, cu 55% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere poate afecta dezvoltarea infrastructurii și, implicit, creșterea economică pe termen lung.
În ceea ce privește puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, tendința este de asemenea descendentă. În februarie 2026, puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net a înregistrat o scădere de 5,0%, iar cea a pensiei medii, o scădere abruptă de 8,3%.
