Conform România TV: Blocul Național Sindical (BNS) cere inițierea unei proceduri de revizuire a Constituției României, însoțită de organizarea unui referendum național. Obiectivul sindicaliștilor este introducerea explicită în Legea fundamentală a conceptului de „stare de alertă”, similar cu cele de urgență și asediu, reglementate deja de articolul 93.
Delimitarea clară a atribuțiilor guvernamentale
Sindicaliștii susțin că o astfel de modificare este necesară pentru a stabili limite constituționale clare privind atribuțiile Guvernului în situații excepționale. De asemenea, BNS solicită implementarea unui control parlamentar riguros asupra măsurilor adoptate în astfel de circumstanțe.
Blocul Național Sindical a transmis o solicitare oficială către Președintele României și Guvern, cerând începerea „de îndată” a consultărilor pentru modificarea Constituției. Această cerere intervine în contextul actual al instituirii stării de alertă, utilizată pentru gestionarea crizei din sectorul energetic.
„Cerem Președintelui României și Guvernului să își asume public inițierea procesului de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național prin care cetățenii României să decidă asupra acestei modificări”, se arată în comunicatul BNS. Scopul nu este acordarea unor prerogative suplimentare Executivului, ci stabilirea unor granițe clare de acțiune în momente de excepție.
Nevoia de reglementare constituțională pentru starea de alertă
BNS insistă ca starea de alertă să fie reglementată direct în Constituție, alături de starea de urgență și starea de asediu. Diferența esențială, conform sindicaliștilor, este că starea de alertă nu este prevăzută în Constituție, ci este reglementată prin legislație ordinară.
Această situație a fost deja observată în perioada pandemiei de COVID-19, când starea de alertă a fost utilizată la nivel național după încheierea stării de urgență. Măsura a fost prelungită succesiv timp de aproape doi ani, ridicând semne de întrebare privind posibile abuzuri.
„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor”, avertizează BNS.
Așteptări specifice pentru noua reglementare
Sindicaliștii au enumerat o serie de cerințe specifice pentru viitoarea reglementare constituțională. Printre acestea se numără stabilirea duratei maxime a stării de alertă, a condițiilor în care aceasta poate fi prelungită și a mecanismelor clare de control asupra măsurilor adoptate de Guvern.
De asemenea, BNS solicită definirea clară a autorității care poate institui starea de alertă, precum și a limitelor în care Guvernul poate restricționa drepturile și libertățile cetățenilor.
Organizația sindicală mai cere ca noul cadru constituțional să asigure protejarea drepturilor salariaților și a dialogului social, fundamentarea și motivarea riguroasă a măsurilor adoptate, mecanisme clare pentru încetarea stării de alertă și revenirea la regimul normal de guvernare odată ce situația excepțională dispare.
Contextul actual și solicitările BNS
Solicitarea BNS intervine după ce, la data de 31 iulie 2026, a fost instituită starea de alertă la nivel național pentru gestionarea efectelor reducerii producției de energie electrică. Această decizie a amplificat discuțiile privind necesitatea unei reglementări constituționale solide pentru astfel de situații.
BNS propune ca eventualul proiect de revizuire a Constituției să fie elaborat în urma unor consultări extinse cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiști în drept constituțional.
Sursa: România TV
