România se apropie rapid de un punct-cheie în lanțul global de aprovizionare cu materiale strategice, într-un context în care pământurile rare au devenit un element de luptă geopolitică. Anunțul unui protocol de cooperare între autoritățile române și o importantă companie americană listată pe NASDAQ deschide perspectiva ca țara noastră să devină un centru de prelucrare și rafinare a acestor resurse critice pentru industria high-tech, inclusiv domenii precum aerospațial, apărări și tehnologie de vârf. Propunerea vizează extragerea pământurilor rare din Groenlanda, apoi transportarea și rafinarea lor în România, mai precis în zona Feldioara, județul Brașov, urmând ca materialele procesate aici să servească atât pieței europene, cât și global. Dacă se va materializa această inițiativă, România ar putea deveni unul dintre principalii jucători în industria pământurilor rare.
Rafinarea, gâtul de sticlă al procesului: un obicei mondial dominat de Asia
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat faptul că problema complexă a pământurilor rare nu se limitează doar la extracție, ci vizează în special etapa de rafinare – procesul industrial esențial pentru transformarea mineralelor în materiale utilizabile în producție. În prezent, peste 80% din capacitățile mondiale de rafinare sunt deținute de Asia, ceea ce face ca orice încercare de diversificare a lanțului de producție să fie vitală pentru securitatea europeană și globală.
El a explicat că proiectul românesc urmărește crearea unui ciclu complet de producție „extracție, rafinare, consum” în Europa de Vest, o premieră la scară largă, și că România are șansa de a deveni un centru industrial pentru rafinarea pământurilor rare. În scenariul ideal, Feldioara ar putea procesa până la jumătate din resursele extrase din Groenlanda, transformând regiunea într-un pol european de procesare, un lucru vital în contextul global actual în care Asia domină aceste industrii.
Investiții și parteneriate strategice pentru un nou hub tehnologic
Inițiativa românească vine într-un context în care se vorbește despre investiții de până la 3 miliarde de euro, pe o perioadă de până la 10 ani, în funcție de ritmul de implementare. Prima etapă vizează stabilirea și operaționalizarea unei rafinării, urmând ca apoi să se extindă în direcția diversificării capacităților de procesare și a altor investiții conexe. Investițiile de această amploare sunt susținute și de un interes crescut al industriei high-tech, inclusiv pentru microprocesoare, tehnologii aerospațiale și sisteme de apărare moderne.
Ministerul Energiei a primit anterior o ofertă de la compania canadiano-australiana Critical Metals Corp pentru un acord exploratoriu, în colaborare cu Nuclearelectrica și FPCU Feldioara, cu scopul de a construi o capacitate de procesare menită să facă România un furnizor constant pentru aceste industrii strategice. Materialele precum pământurile rare și grafitul pot deveni baze solide pentru dezvoltarea vehiculelor electrice, turbinelor eoliene, puncți de date pentru inteligența artificială și sisteme avansate de apărare.
Din resursă națională în industrie de valoare
România are deja un potențial neexploatat, deținand 16 din cele 32 de elemente critice pentru Uniunea Europeană, unele exclusive sau găsite doar în alte două state membre. În ultimele luni, au fost anunțate și trei proiecte strategice pentru valorificarea resurselor, derulabile în cadrul fondurilor europene, cu o finanțare de aproape 600 de milioane de euro. Printre acestea se numără prelucrarea de magneziu verde la Băița, prelucrarea și rafinarea cuprului în Hunedoara și producția de grafen din grafit în Gorj – toate urmând să contribuie la transformarea României din simplu furnizor de materii prime într-un actor de valoare în industria globală.
Pe termen lung, perspectiva unui centru de rafinare și procesare pentru pământurile rare ar putea nu doar să reducă dependența de Asia, ci să transforme România într-o platformă europeană de tehnologii avansate. În timp ce premisele sunt în plină structurare, apar și noi semnale de interes din partea investitorilor și partenerilor internaționali, ceea ce desfășoară un viitor ambițios, în care resursele autohtone devin catalizatorii unui sector industrial modern, tehnologic și competitiv.
