Conform Economistul.ro: România, printre codașele UE la achizițiile online de bilete la evenimente
Unul din patru europeni, respectiv 26,8% din populație, a cumpărat online bilete pentru diverse evenimente în anul 2025, conform datelor Eurostat. Față de anul precedent, când procentul era de 23%, se înregistrează o creștere constantă a adopției comerțului digital pentru accesul la cultură și divertisment. Totuși, distribuția acestor achiziții este profund inegală la nivelul Uniunii Europene, România situându-se în coada clasamentului, cu doar 12,6% din populație raportând astfel de cumpărături online, depășind doar Bulgaria (11,4%) și Italia (14,2%).
Diferențe semnificative între statele membre și mediul urban/rural
Irlanda se distinge ca lider, cu 51,5% din locuitori apelând la platformele online pentru bilete, o pondere de peste patru ori mai mare decât cea înregistrată în România. Pe poziții fruntașe se mai află Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%), state care reflectă o penetrare digitală ridicată și o ofertă culturală bine accesibilizată online. La polul opus, alături de România și Bulgaria, Italia înregistrează cele mai scăzute procente.
Analiza Eurostat, care ia în calcul și utilizatorii activi de internet, relevă o imagine similară. Din acest grup, 29% din europeni au cumpărat bilete online. Irlanda ajunge la 52%, iar Țările de Jos și Danemarca la 48%. Opt alte state membre depășesc pragul de o treime dintre utilizatorii de internet, incluzând Finlanda, Grecia, Cehia, Estonia, Cipru, Suedia, Luxemburg și Germania.
Locul de reședință joacă, de asemenea, un rol important. În mediul urban, 34% dintre utilizatorii de internet au cumpărat bilete online, comparativ cu 23% în zonele rurale, o diferență de 11 puncte procentuale. Acest decalaj este parțial explicat prin accesul mai facil la evenimente culturale și la conexiuni rapide la internet în orașe, dar și prin densitatea mai mare a ofertelor culturale în marile centre urbane.
Abonamentele de streaming, cele mai populare achiziții culturale online
Piața consumului cultural digital este mult mai largă decât achiziția de bilete. În 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din UE au achiziționat cel puțin un serviciu cultural online, reprezentând 37% din populația totală. Abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive sunt cele mai răspândite, cu o pondere de 33% dintre utilizatorii de internet. Biletele pentru evenimente se plasează pe locul al doilea, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical, cu 23%.
Streamingul de jocuri este mai puțin popular (6%), în timp ce achiziția directă de jocuri digitale atinge 12%. Este interesant de observat că, în cazul cărților, publicul preferă în continuare formatele fizice, 16% dintre utilizatorii de internet cumpărând volume tipărite, reviste sau ziare în 2024, față de 9% pentru cărți electronice sau audiobooks. În contrast, pentru muzică și video, digitalul domină.
Datele Eurostat din 2025 indică o penetrare a utilizării internetului de 94% în rândul persoanelor între 16 și 74 de ani. Citirea știrilor online a atins 71% dintre utilizatori, urmând ca în 2024, 79% să urmărească video-uri online, 65% să asculte muzică și 34% să joace jocuri. Nivelul de educație influențează semnificativ aceste comportamente, persoanele cu studii superioare utilizând internetul mai frecvent pentru acces la cultură, cu excepția jocurilor, unde nivelul de educație formală pare să aibă o influență inversă.
De asemenea, studenții manifestă cea mai mare predilecție pentru achizițiile culturale digitale, 36% dintre ei cumpărând bilete online, aceasta fiind cea mai populară categorie de achiziție culturală pentru acest segment. Achizițiile de jocuri și abonamentele pentru servicii de gaming sunt mai frecvente în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani, în timp ce achizițiile de bilete și alte servicii culturale ating niveluri mai ridicate în rândul adulților tineri.
În același timp, cercetarea Eurostat a scos în evidență și utilizarea inteligenței artificiale generative. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au folosit astfel de instrumente, procentul ajungând la 65% în grupa de vârstă 16-24 de ani și scăzând drastic la 8% pentru persoanele între 65 și 74 de ani. Studenții conduc detașat, cu o utilizare de 72%. România se află, din nou, la coada clasamentului, cu 19% dintre utilizatorii de internet apelând la aceste tehnologii.
Sursa: Economistul.ro
