Conform Economistul.ro: Peste un sfert dintre europeni au apelat la platformele online pentru a achiziționa bilete la diverse evenimente în 2025, o creștere notabilă față de anul precedent. Cu toate acestea, decalajul dintre țările membre ale Uniunii Europene, precum și dintre mediul urban și cel rural, rămâne semnificativ. România se află printre țările cu cea mai mică pondere de utilizatori care cumpără bilete online, situându-se înaintea doar Bulgariei.
Achizițiile online de bilete, în creștere în UE, dar inegal distribuite
În 2025, 26,8% din populația Uniunii Europene a cumpărat bilete pentru evenimente prin intermediul internetului, în cele trei luni anterioare sondajului Eurostat. Aceasta reprezintă o creștere de 3,8 puncte procentuale față de 2024, când procentul era de 23%. Tendința generală indică o adoptare din ce în ce mai mare a achizițiilor digitale pentru accesul la evenimente culturale și de divertisment.
Cu toate acestea, distribuția acestor achiziții pe teritoriul Uniunii Europene este departe de a fi uniformă. Irlanda conduce detașat, cu 51,5% din populație care a cumpărat bilete online, urmată de Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%). La polul opus, România înregistrează doar 12,6%, fiind depășită doar de Bulgaria, cu 11,4%. Italia se află și ea în coada clasamentului, cu 14,2%. Aceste cifre subliniază diferențe culturale și economice importante în adoptarea tehnologiilor digitale pentru consumul cultural.
Factorii care influențează comportamentul de cumpărare online
Localizarea geografică joacă un rol esențial în probabilitatea de a cumpăra bilete online. În mediul urban, 34% dintre utilizatorii de internet au realizat astfel de achiziții, comparativ cu doar 23% din zonele rurale. Această diferență de 11 puncte procentuale poate fi explicată parțial prin accesul mai facil la evenimente culturale și la conexiuni rapide la internet în orașe. De asemenea, densitatea ofertei culturale în marile centre urbane contribuie la acest fenomen.
Vârsta este un alt factor determinant. Grupa de vârstă 25-34 de ani este cea mai predispusă la cumpărarea online de servicii culturale, dar utilizarea scade treptat la vârste mai înaintate. Studenții, în special, manifestă o utilizare ridicată a achizițiilor culturale digitale, 36% dintre cei care folosesc internetul cumpărând bilete la evenimente, categoria cea mai populară în rândul lor. Abonamentele de streaming muzical și jocurile descărcate urmează în preferințele studenților.
Nivelul de educație este, de asemenea, corelat cu o probabilitate mai mare de achiziționare online de produse și servicii culturale. Diferențele sunt mai pronunțate în cazul cărților electronice și audiobook-urilor, fiind mai reduse pentru produsele asociate jocurilor. Diferențele de gen sunt mai puțin marcante în cazul biletelor la evenimente, femeile având o pondere ușor mai ridicată decât bărbații în achiziția de bilete și cărți electronice.
Consumul cultural digital, dominat de abonamentele de streaming
Biletele pentru evenimente reprezintă doar o componentă a pieței mai largi de consum cultural digital. În 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din UE au achiziționat online cel puțin un serviciu cultural. Abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive sunt cele mai populare, fiind deținute de 33% dintre utilizatorii de internet.
Biletele la evenimente ocupă locul al doilea în preferințe, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical, cu 23%. Streamingul de jocuri este mai puțin răspândit (6%), în timp ce achiziția de jocuri sub formă de copii digitale este mai populară (12%), indicând o preferință pentru deținerea directă.
În comparație, 16% dintre utilizatorii de internet au cumpărat cărți tipărite, reviste sau ziare în 2024, în timp ce 9% au optat pentru cărți electronice sau audiobook-uri. Pentru muzică și conținut video, tendința este inversă, accesul digital fiind mai răspândit decât achiziția de suporturi fizice.
În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au folosit astfel de instrumente în 2025. Ponderea este cea mai ridicată în rândul tinerilor (65% pentru grupa 16-24 de ani) și a studenților (72%). România, cu 19%, și Italia, cu 22%, înregistrează cele mai scăzute procente de utilizare a inteligenței artificiale generative.
Sursa: Economistul.ro
