Conform Economistul.ro: România, la coada clasamentului european la cumpărarea de bilete online
Peste un sfert dintre cetățenii Uniunii Europene au achiziționat online bilete pentru evenimente în anul 2025, un procent în creștere față de anul precedent. Cu toate acestea, disparitățile între statele membre rămân semnificative, România situându-se printre ultimele țări, cu doar 12,6% din populație apelând la această metodă de achiziție. Doar Bulgaria, cu 11,4%, înregistrează un procentaj mai mic.
Tendința ascendentă la nivel european este clară: procentul persoanelor care au cumpărat online bilete pentru evenimente a crescut de la 23% în 2024 la 26,8% în 2025. Această creștere arată o adoptare accelerată a digitalului în consumul cultural, însă distribuția acestui fenomen este departe de a fi uniformă. Irlanda se distinge ca lider detașat, cu 51,5% din populație realizând astfel de achiziții, fiind singurul stat membru unde peste jumătate din locuitori au cumpărat bilete prin intermediul internetului. Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%) urmează în clasament, demonstrând o penetrare mult mai mare a comerțului online cu servicii culturale.
Diferențe urbane și rurale, dar și la nivel de educație
Analiza detaliată relevă și alte discrepanțe notabile. Factorul geografic joacă un rol important: 34% dintre utilizatorii de internet din mediul urban au cumpărat bilete online, comparativ cu doar 23% din mediul rural, un decalaj de 11 puncte procentuale. Această diferență este parțial explicată prin accesul mai facil la oferte culturale și la conexiuni rapide la internet în orașe. De asemenea, densitatea evenimentelor culturale, precum concerte, spectacole sau competiții sportive, este, în general, mai mare în zonele urbane, stimulând astfel achizițiile online.
Nivelul de educație influențează, de asemenea, comportamentul de consum. Persoanele cu un nivel înalt de educație manifestă o probabilitate mai mare de a cumpăra online produse și servicii culturale. De exemplu, în cazul abonamentelor la servicii de streaming muzical, 30% dintre studenți au realizat astfel de achiziții, aceasta fiind a doua cea mai populară categorie după biletele pentru evenimente.
Abonamentele, motorul pieței culturale digitale
În contextul general al consumului cultural digital, abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive se mențin pe prima poziție în UE, fiind deținute de aproximativ 33% dintre utilizatorii de internet. Biletele pentru evenimente ocupă locul al doilea, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical, preferate de 23% dintre internauți. Streamingul de jocuri este mai puțin răspândit (6%), în timp ce achiziționarea directă a jocurilor digitale este mai populară (12%).
În ciuda ascensiunii digitale, produsele fizice își păstrează relevanța în anumite segmente. În 2024, 16% dintre utilizatorii de internet din UE au cumpărat cărți tipărite, reviste sau ziare, în timp ce 9% au optat pentru cărți electronice sau audiobooks. Pentru muzică și conținut video, însă, accesul digital depășește achiziția suporturilor fizice.
Datele Eurostat subliniază că modul în care europenii accesează cultura este din ce în ce mai digitalizat, 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani utilizând internetul în 2025. Lectura știrilor online a atins 71% dintre utilizatori, în timp ce vizionarea de conținut video prin internet a fost practicată de 79%.
În aceeași cercetare, Eurostat a analizat și utilizarea inteligenței artificiale generative. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au folosit astfel de instrumente, procentul fiind mult mai mare în rândul tinerilor (65% pentru grupa 16-24 ani) și al studenților (72%). România se află din nou în partea inferioară a clasamentului, cu doar 19% din utilizatorii de internet folosind inteligența artificială generativă.
Este important de menționat că aceste date măsoară metoda de achiziție online și nu numărul total de evenimente la care participă o persoană, nici valoarea cheltuielilor sau numărul de bilete achiziționate. O singură achiziție online are aceeași pondere ca multiplele achiziții în statisticile prezentate.
Sursa: Economistul.ro
