Conform Libertatea: Producția internă de energie electrică acoperă doar 70,8% din necesarul țării
România se confruntă în aceste momente cu un deficit semnificativ de energie electrică, producția internă reușind să acopere doar 70,8% din necesarul populației și al industriei. Consumul național a atins nivelul de 6.548 MW, valoare ridicată specifică orelor de seară, în timp ce producția internă se ridică la 4.638 MW. Această cantitate este cu peste 1.500 MW mai mică comparativ cu ziua precedentă, conform datelor de pe site-ul monitorenergie.ro.
România importă masiv pentru a acoperi necesarul
Pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică și a evita pene de curent, România importă în prezent 1.910 MW, o creștere considerabilă de peste 1.200 MW față de ziua anterioară. Aproape o treime din energia consumată, mai exact 29,2%, provine din importuri, prin interconectările cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.
Principala cauză a acestei dependențe accentuate de importuri este situația de la Centrala Nucleară Cernavodă. Ambele reactoare sunt momentan oprite pentru revizii planificate, generând o pierdere bruscă a unei surse critice de energie în rețeaua națională. Consumul maxim instantaneu înregistrat în seara precedentă a fost de aproximativ 7.000 MW, o cifră uriașă, dar cu aproximativ 300 MW sub prognoza inițială a Dispecerului Energetic Național.
Mixul energetic, susținut de hidrocentrale și cărbune
În absența producției de la Cernavodă, sarcina principală a fost preluată de hidrocentrale, care furnizează 1.531 MW, reprezentând 33% din mixul energetic actual. Urmează producția din hidrocarburi (gaz și combustibil lichid), cu 1.325 MW (28,6%), și termocentralele pe cărbune, care contribuie cu 794 MW (17,1%).
Parcul eolian aduce în rețea 449 MW (9,7%), în timp ce bateriile și sistemele de stocare acoperă un procent de 9,3% (431 MW). Producția din panouri fotovoltaice este minimă în această perioadă a zilei, situându-se la 48 MW (1%), iar biomasa contribuie cu 56 MW (1,2%). Sistemul energetic se menține sub presiune în orele de vârf, fiind dependent de fluxurile transfrontaliere până la repornirea capacităților de producție de la Cernavodă.
Pentru a face față deficitului, rețeaua națională se bazează critic pe importuri și pe rezervele de cărbune. Deși oficial rețeaua este stabilă, dependența de importuri, în special din Bulgaria, care asigură de regulă 25-30% din necesarul în situații de criză, și arderea cărbunelui rămân soluțiile rapide pentru a evita întreruperi în furnizarea energiei către industrie.
Sursa: Libertatea
