Conform Mediafax: România mai are mai puțin de 20 de zile pentru a ajunge la o înțelegere cu Comisia Europeană privind menținerea temporară a unor capacități de producție pe bază de cărbune, în vederea asigurării securității energetice. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, atrage atenția că aceste unități ar putea deveni esențiale în perioadele de criză, când țara este obligată să importe energie la prețuri extrem de ridicate.
Capacități pe cărbune, o măsură de avarie, nu o soluție structurală
Bogdan Ivan subliniază că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată prin prisma securității energetice, nu prin prisma reactivării oricărei capacități vechi. „Ceea ce e fezabil să facem e că acele capacități care funcționează astăzi cu investiții minime, să le păstrăm în funcțiune până când ai noi capacități”, a declarat fostul ministru. România și-a asumat, acum șase ani, un calendar mult mai rapid pentru renunțarea la producția pe cărbune comparativ cu alte state europene. În timp ce Polonia și Germania vizează eliminarea cărbunelui până în 2040 sau 2050, România și-a propus acest obiectiv până în 2025.
Ivan a menționat că o mare parte a investițiilor din ultimii ani s-a concentrat pe energia regenerabilă, însă dezvoltarea capacităților de stocare a rămas în urmă.
Negocieri cu Comisia Europeană până pe 31 august
Termenul limită pentru un acord cu Comisia Europeană este 31 august. „Mai avem 20 de zile până în 31 august, când va trebui un agreement făcut între România și Comisia Europeană prin care să păstrăm o perioadă limitată de timp în anumite condiții în care să funcționeze aceste două capacități”, a explicat fostul ministru. Se estimează că este vorba despre o capacitate de aproximativ 330 MW, care, deși redusă față de necesarul total al sistemului, poate fi relevantă în situații-limită. Ivan a amintit de iarna curentă, când sistemul a înregistrat un consum maxim istoric, de aproape 10.000 de megawați, pe fondul temperaturilor de minus 15 grade.
Rezerve tehnice pentru momente critice
În negocierile purtate în cursul mandatului său, Bogdan Ivan a propus ca două dintre grupurile pe cărbune să nu fie eliminate definitiv, ci păstrate ca rezervă tehnică. Astfel, în situații de criză, acestea ar putea fi reactivate în 48 de ore, la decizia Dispeceratului Energetic Național, pentru a injecta energie în sistem. „Este o măsură de avarie, nu rezolvă însă lipsa evoluției infrastructurii. Asta este adevărat”, a recunoscut fostul ministru.
Menținerea acestor capacități de rezervă devine crucială mai ales seara, când producția fotovoltaică scade, iar România recurge la importuri. Prețurile de import în intervalul critic, între orele 18 și 22, pot varia între 1500 și 3000 de lei per megawatt. Prin urmare, Bogdan Ivan consideră că Guvernul trebuie să continue negocierile cu Comisia Europeană pentru a asigura funcționarea temporară a capacităților care contribuie la siguranța sistemului, până la dezvoltarea unor noi surse de producție și stocare. România are nevoie să aibă, în situații de criză, aceste două grupuri în continuare active, plus cel de la Paroșeni, din Valea Jiului, pentru a evita dezechilibrele punctuale, pe perioade scurte.
Sursa: Mediafax
