România a atins un nou record de producție instantanee a energiei electrice provenite din parcurile fotovoltaice dispecerizabile, un eveniment ce reiterează rolul tot mai important al energiei verzi în mixul energetic național. Conform datelor Transelectrica, vineri, la ora 12:48, producția instantanee a acestor parcuri a ajuns la 2.081 MW, reprezentând 29% din totalul de energie generată în acea clipă de întreaga țară. Acest volum record vine la doar câteva zile după ce, pe 27 februarie, un precedent similar fusese stabilit cu 2.048 MW.
Creșterea spectaculoasă a fost însoțită de o explicare clară a contextului energetic actual. În acea perioada, România producea în total în jur de 7.300 MW, din care consumul intern era mult mai mic – circa 4.700 MW. Scăderea consumului se datorează în parte și efectului prosumatorilor, utilizatori care își produc și consumă propria energie, reducând astfel presiunea pe rețea. În același timp, fluxurile de energie către rețelele țărilor vecine au fost masive, România exportând în rețelele din Moldova, Bulgaria, Serbia și Ucraina peste 2.600 MW, însă la prețuri mult mai mici comparativ cu valorile pieței interne.
Importanța acestor date nu trebuie subestimată, mai ales când analizăm modul în care energia solară devine tot mai dominantă în mixul energetic național. Contribuția parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, alături de cea a prosumatorilor, face ca în prezent să fie instalate deja peste 3.300 MW de capacitate, ceea ce poziționează România pe locul al doilea în Europa în privința puterii instalate din surse fotovoltaice. Totodată, creșterea anuală a investițiilor în acest domeniu s-a cifrat la 45% în 2025, față de anul precedent, potrivit asociației Solar Power Europe, semnalând un avans impresionant și o tendință clară de dezvoltare pe termen lung.
Revoluția solară din România nu se oprește aici. Prognozele indică pentru 2030 o capacitate instalată de circa 24.000 MW numai din energie fotovoltaică. Această orientare devine tot mai evidentă în contextul eforturilor europene și naționale de reducere a dependenței de combustibili fosili și de promovare a energiei regenerabile.
Un aspect mai puțin obișnuit s-a produs vineri, când piețele de energie din țară au înregistrat pentru prima dată în 2023 o scădere semnificativă a prețurilor până la nivelul zero pentru perioade de până la șase ore, pe piața spot de energie electrică de la București. Chiar dacă acesta a fost un fenomen mai mult conjunctural, el reflectă serios noile dynamic ale pieței și impactul crescând al surselor regenerabile în stabilitatea și prețul energiei.
Perioada recentă confirmă faptul că România își adaptează tot mai bine infrastructura și tehnologia pentru a valorifica avantajele energiei solare. Investițiile masive în parcursurile fotovoltaice și interesul crescut pentru prosumatori au permis atingerea unor praguri istorice de producție și au consolidat poziția țării în contextul european al energiei regenerabile. În următorii ani, aceste tendințe vor continua să modeleze peisajul energetic al României, prometând o realiniere mai ecologică, eficientă și economică pentru sistemul național.