Românii repatriați din Orientul Mijlociu au ajuns pe aeroporturile din România, însă mulți dintre ei sunt nemulțumiți de modul în care s-a gestionat evacuarea. O parte dintre cei întorși acasă susțin că s-au plătit singuri costurile drumului în condițiile în care statul român a anunțat că le va asigura sprijin în procesul de repatriere. Nemulțumirile au fost expuse public, pe rețelele sociale, acuzând autoritățile că nu au intervenit eficient și că au lipsit de la fața locului în momentele cele mai critice.
Reacția martorilor: o experiență stresantă și dezamăgitoare
Martorii și românii evacuați povestesc experiențe extrem de tensionate, marcate de lipsa de sprijin și de neclarități privind costurile și procedurile. Un bărbat a explicat că a fost informat doar târziu despre închiderea spațiului aerian și că firma cu care a avut contract a asigurat cazarea și masa pentru timpul petrecut în Cairo, dar nu le-a plătit biletele de avion. El a menționat că a plătit personal 320 de euro pentru bilet și 90 de dolari pentru zborul din Israel în Egipt, apoi și-a asigurat singur drumul spre casă.
Pentru mulți, stresul și dezorganizarea au fost evidente. O femeie a mărturisit că a avut un atac de panică în timpul situației de criză, iar copiii și vârstnicii au fost foarte afectați. Aceasta a deplâns lipsa de implicare a autorităților române, afirmând că s-au ocupat doar ghizii sau agențiile de turism, în timp ce cetățenii au fost lăsați să se descurce singuri.
În același timp, alte povestiri exprimă dezamăgire față de răspunsul oficialilor. Întrebat dacă a primit ajutor, un bărbat a spus că autoritățile nu s-au implicat cu nimic, iar el și-a plătit integral drumul, menționând birocrație și lipsă de claritate în comunicare. „Am sunat de peste 100 de ori la ambasadă, dar nimeni nu răspundea,” a spus el.
Controlul și costurile drumului înapoi spre România
Mulți dintre cei repatriați afirmă că au fost nevoiți să-și suporte singuri cheltuielile pentru întoarcere, afirmând că statul nu le-a acoperit decât parțial costurile. În cazul zborurilor din Dubai sau Israel, cei mai mulți au preferat să plătească în plus pentru bilete reprogramate sau să se orienteze către zboruri similare, din cauza lipsei unui sprijin oficial clar.
De exemplu, o familie cu copil de 5 ani a spus că a plătit bilete de aproape 400 de euro, pentru a reveni acasă. „Am venit pe banii noștri, nu pe banii statului,” a spus mama. O altă persoană a adăugat că a fost nevoită să suporte toate cheltuielile, fără a primi vreun ajutor oficial: „Nici măcar nu ni s-a spus clar dacă ne vom întoarce gratuit sau vom trebui să plătim.”
Nemulțumirile au devenit și mai intense pe social media, unde numeroși utilizatori au criticat autoritățile pentru lipsa de transparență și pentru modul în care a fost organizată evacuarea.
Diferite modele de repatriere în Europa, dar cu același principiu de plată
Reacțiile din mediul european arată o diferență clară în abordare. Jurnalistul Digi24, Cosmin Prelipceanu, a explicat că în țări precum Germania sau Franța, statul acoperă o parte din costurile zborurilor de repatriere, dar pasagerii plătesc tariful pentru biletul standard. Restul diferenței este suportat din fondurile Uniunii Europene, în cazul urgențelor. În rest, chiar și pentru zborurile militare, cetățenii trebuie să plătească în mod rezonabil, conform politicilor de țară.
Această diferență de abordare a stârnit și la noi dezbateri. Opinia generală susține că România ar trebui să urmeze un model mai solid de sprijin, mai ales în situații de criză, unde lipsa suportului poate avea efecte negative, nu doar pe sentimentul cetățenilor, ci și în imaginea țării.
Întrebări legate de responsabilitate și viitor
Momentul repatrierii a reactivat și discuții despre responsabilitate și finanțare. Întrebarea dacă statul român ar trebui să suporte integral costurile evacuației rămâne pe buzele multora, având în vedere criticile privind lipsa de coordonare și de sprijin pentru cetățeni. În timp ce unele țări europene gestionează aceste situații cu un sistem bine pus la punct, România pare să fie încă în fața unor încercări de a oferi un proces transparent și echitabil.
După ce patru avioane au aterizat la București cu români evacuați, zvonurile despre alte zboruri și despre posibila implicare a armatei se răspândesc rapid. Întrebările legate de modul în care se va gestiona procesul de repatriere rămân deschise, iar opinia publică așteaptă răspunsuri clare de la autorități.
În timp ce unii zărăori și-au exprimat recunoștința pentru că au în sfârșit ajuns acasă, alții pun semne de întrebare asupra felului în care statul român se implică în astfel de situații, iar dezbaterea este departe de a se fi încheiat.
