Retailul românesc se află în fața unei noi provocări strategice, după ce Guvernul a decis plafonarea adaosului comercial pentru produsele de bază, intenționând astfel să controleze creșterea prețurilor alimentare și să protejeze consumatorii de efectele inflației galopante. Această măsură, însă, nu vine fără repercusiuni, iar experții avertizează că poate deveni o sabie cu două tăișuri pentru întregul sector, generând efecte neașteptate asupra echilibrului economic din retail.
Plafonarea, o măsură cu riscuri aparent favorabile consumatorilor
Guvernul a impus reguli stricte pentru limitarea adaosului comercial la produsele de bază – pâine, carne, lapte, orez, zahăr – în încercarea de a face aceste bunuri mai accesibile. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că această intervenție poate avea consecințe adverse, fiind dificil să se mențină un echilibru între protejarea consumatorilor și păstrarea sustenabilității afacerilor retailului. În condițiile în care marjele de profit pentru produsele reglementate s-au redus simțitor, retailerii au început să caute soluții pentru a compensa această pierdere, tindând în mod subtil spre un transfer al presiunii inflaționiste către alte categorii de produse.
Originea și evoluția problemelor din sectorul de retail
Sectorul retail din România traversează deja de câțiva ani o perioadă de incertitudine, accentuată de criza costurilor de import, creșterea salariilor și lanțurile de aprovizionare extrem de volatile. În aceste condiții, plafonarea adaosului comercial a fost percepută ca o măsură necesară pentru a evita explozia prețurilor la alimentele de bază, dar a căutat rapid să își aducă complicații. Retailerii, în încercarea de a-și menține profitabilitatea, au început să utilizeze adaosuri mai mari pentru produsele nereglementate – cum ar fi sucurile, snack-urile sau preparatele speciale – transferând astfel riscul inflației dinspre produsele reglementate către tot restul coșului de cumpărături.
Transferul de inflație, un fenomen deja vizibil
Această strategie a început să se lăse din ce în ce mai multă amprentă asupra prețurilor de pe rafturile supermarketurilor. În unele cazuri, diferența de adaos comercial poate ajunge chiar și la 15-20% pentru produsele nereglementate, cauzând creșteri de prețuri indirecte și generând frustrări în rândul consumatorilor, care nu pot înțelege de ce unele categorii de produse devin mai scumpe după implementarea plafonării la produsele de bază.
Analiza recentă a RoEM-UBB FSEGA confirmă această tendință, evidențiind că retailerii caută acum, de fapt, să echilibreze balanța pierderilor pe anumite categorii, compensând prin adaosurile superioare practicate la alte produse. În consecință, dacă această metodă de intervenție guvernamentală va fi menținută pentru perioade lungi, s-ar putea ajunge la o îngreunare a echilibrului economic din retail și chiar la o distorsionare a întregii piețe de consum.
Ce urmează pentru retailul românesc?
Pe termen scurt, măsura are darul de a limita creșterea prețurilor la produsele de bază pentru consumatorul de rând, însă impactul pe termen mediu și lung rămâne incert. Retailerii au nevoie de un cadru stabil pentru a-și putea ajusta strategiile, dar, în același timp, guvernanții trebuie să fie atenți la efectele secundare ale măsurilor regulate, pentru a evita distorsiuni greu de corectat.
De la începutul aplicării plafonării adaosului comercial, au fost observate semnale clare că presiunea inflaționistă a fost transferată către alte categorii de produse, ceea ce poate duce în final la un coș alimentar cu tot mai multe prețuri în creștere. Rămâne de văzut dacă, pe măsură ce această măsură va fi gestionată și ajustată, va reuși să îmbine protejarea consumatorului cu sustenabilitatea sectorului retail, sau dacă va deveni un alt punct de inflexiune în economia de consum din România.
