Politică

Ministrul Sănătății infirmă planurile de reformare radicală a rezidențiatului: un model considerat nesustenabil pentru 2026 Decizie surprinzătoare în domeniul medical românesc

Ministrul Sănătății infirmă planurile de reformare radicală a rezidențiatului: un model considerat nesustenabil pentru 2026 Decizie surprinzătoare în domeniul medical românesc

Ministrul Sănătății infirmă planurile de reformare radicală a rezidențiatului: un model considerat nesustenabil pentru 2026

Decizie surprinzătoare în domeniul medical românesc. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că modelul propus pentru reorganizarea rezidențiatului, ce plănuia să introducă un sistem pe patru subdomenii, a fost abandonat pentru sesiunea din noiembrie 2026. Motivul invocat: acest sistem pare nesustenabil și delicat din punct de vedere practic, iar măsura luată vizează păstrarea stabilității procesului de pregătire a medicilor rezidenți.

Știrea vine pe fondul unor discuții intense legate de reformarea sistemului educației medicale în România, în contextul numeroaselor probleme legate de calitatea pregătirii și de deficitul de specialiști în anumite domenii. La începutul anului 2024, Ministerul Sănătății a anunțat intenția de a face schimbări radicale, urmărind o aliniere mai bună la standardele europene. Este vorba, în principal, de divizarea rezidențiatului în patru subdomenii, precum medicină generală, medicină de familie, specialități clinice și chirurgicale, în speranța de a reduce birocrația și de a clarifica traseul profesional pentru tineri medici.

Imposibilitatea implementării sistemului pe patru subdomenii

Însă, decizia recentă a ministrului Rogobete indică faptul că această reformă, deși aparent necesară, întâmpină obstacole semnificative. În cadrul unui interviu acordat Edupedu.ro, oficialul a declarat că modelul de organizare prevăzut de O.G. 44/2024 „pare nesustenabil” și „nu prea stă în picioare”. Concret, acesta a explicat că, în practical, separarea completă a specializărilor și crearea unui sistem pe patru subdomenii are dificultăți logistice și administrative majore, iar impactul asupra procesului de formare a medicilor nu este clarificat în mod suficient.

„Pe de o parte, modificarea…”, a spus ministrul, dar accentul corectat s-a mutat ulterior pe decizia ministerului de a păstra formatul clasic al concursului, cel mai probabil în formatul tradițional, pentru sesiunea de admitere din 15 noiembrie 2026. În opinia ministrului, păstrarea acestui sistem asigură o continuitate și o stabilitate necesare, mai ales într-un context în care sistemul medical din țară se confruntă deja cu o criză acută de personal specializat.

Contextul reformei și provocările sistemului medical românesc

Această revenire la formatul clasic vine după o perioadă în care autoritățile și specialiștii au discutat intens despre necesitatea unei reforme a rezidențiatului. Problema nu este una nouă; sistemul de medicină de rezidențiat din România a fost frecvent criticat pentru incoerențe, birocrație excesivă și dificultăți în a atrage tineri care doresc să se specializeze în anumite domenii deficitare.

Dezbaterea despre reorganizarea rezidențiatului a fost adesea alimentată și de semnalările medicilor rezidenți, care au acuzat lipsa de claritate în procesul de specializare și criteriile de promovare. În plus, actuala criză a personalului medical, cauzată de exodul medicilor români spre alte țări europene și de condițiile de muncă dificile, a amplificat nevoia unor soluții strategice, însă nu în detrimentul stabilității sistemului.

Perspective pentru reforme viitoare

Deși oficialii anunță acum că modelul pe patru subdomenii trebuie lăsat pentru o etapă ulterioară, discuțiile privind reformatrea structurii de pregătire în medicina românească continuă. În unele cercuri, se afirmă că această decizie temporară poate fi o oportunitate pentru a recalibra abordările și pentru a organiza consultări publice extinse.

Posibilitatea de a adapta în continuare sistemul în funcție de experiența acumulată și de contextul medical local rămâne deschisă. În plus, autoritățile se angajează să reevalueze această temă în anii următori, cu speranța de a gasi soluții viabile, acceptate de toți actorii implicați. Într-un sistem tot mai conștient de nevoia de specialiști bine pregătiți și de reforme eficiente, decizia de a păstra modelul clasic pentru moment poate fi o mișcare de stabilizare înainte de eventuale ajustări majore.