Revoluția tăcută a consume-ului digital a avut loc fără anunțuri oficiale, dar cu efecte tot mai vizibile în timp. În centrul acestei transformări se află modul în care utilizatorii interacționează astăzi cu platformele de social media, un proces de schimbare profundă, aproape ireversibilă, explicată de Richard Rogers, director al Digital Methods Initiative de la Universitatea din Amsterdam.
Potrivit analizei sale, consumo-ul de conținut pe rețele sociale nu încetează să crească, ajungând să depășească în multe țări alte forme tradiționale de media. „Nu există nicio îndoială că utilizarea rețelelor sociale a crescut în timp, în toate categoriile demografice”, afirmă Rogers, subliniind că aceste platforme au devenit principala sursă de informație și divertisment pentru milioane de oameni.
De la fiecarui prieten la algoritmi de recomandare
Schimbarea revelatoare a fost posibilă odată cu apariția a ceea ce Rogers numește „post-rețele sociale”, o etapă în care feedurile algoritmice – secvențele personalizate de conținut – au înlocuit logica clasică a vizualizării conținutului prioritar de către prieteni sau conturi urmărite. În prezent, experiența utilizatorilor este ghidată de secțiuni de tip „Pentru tine”, care organizează și recomandă conținut la scară largă, pregătit pentru a fi consumat fără pauze.
Această abordare mută accentul de pe ordonarea cronologică a postărilor pe un sistem de recomandări, bazat pe interpretarea semnalelor subtile oferite de utilizator. Rogers explică: „Preferințele sunt deduse din ceea ce privește utilizatorul, precum oprirea derulării, trecerea cursorului peste conținut, sau chiar o privire rapidă. Aceste mici semnale sunt interpretate ca intenții și ajută algoritmii să șlefuiască experiența de consum.”
Acest sistem, perpetuat de algoritmi, urmărește menținerea angajamentului și prelungirea timpului petrecut pe platforme, chiar dacă uneori conținutul sugerat poate fi provocator sau inconfortabil. „Toate semnalele pe care algoritmul le colectează acum sunt concepute pentru a-ți oferi mai mult conținut care îți place sau poate conținut care nu te-ar face să te simți bine cu tine însuți — dar totuși îl urmărești și îl vei urmări din nou”, afirmă Rogers.
Ecosistem închis și dispariția webului deschis
Această evoluție a modificat profund peisajul media mondial. Platformele precum TikTok, X (fosta Twitter), YouTube Shorts și Instagram Reels sunt propulsate de feeduri „Pentru tine” care oferă o experiență aproape infinită de conținut scurt, dinamic, conceput pentru consum rapid și continuu. La prima vedere, această metodă maximizează timpul petrecut pe platforme, dar și schimbă modul în care cultura și socializarea se manifestă în mediul digital.
Mai mult, acest model a favorizat o concentrare a traficului și a activităților în interiorul ecosistemelor închise, iar internetul open, acela bazat pe standarde deschise și interoperabilitate, prinde tot mai puțin teren. Rogers remarcă o tendință alarmantă, unde activitatea online devine tot mai închisă, cu reguli proprii, în timp ce navigarea liberă pe diverse site-uri și platforme devine tot mai rară.
Această schimbare nu este doar tehnologică, ci și culturală. „Traficul și activitatea se concentrează tot mai mult în interiorul platformelor închise, reducând rolul webului deschis”, afirmă Rogers. În același timp, rolul creatorilor de conținut profesional a evoluat, aceștia fiind nevoiți să înțeleagă și să stăpânească algoritmii, să interpreteze semnalele din feedback-ul intern pentru a-și menține publicul și a-și maximiza vizibilitatea.
Actual, o întrebare despre cine produce conținutul și cine îl face cunoscut devine mai complexă ca niciodată. Într-o epocă în care algoritmii predetermină aproape fiecare mișcare, conținutul devine o partitură a unei economii a atenției, în care nevoia de a captura și menține interesul poate duce și la o diversificare eclectică, uneori contradictorie, a materialelor sugerate.
Pe măsură ce platformele continuă să evolueze și algoritmii devin tot mai sofisticți, viitorul digital pare să fie tot mai închis, însă și tot mai personalizat. Așteptările sunt ca această tendință să se intensifice, în timp ce lumea începe să-și reevalueze interacțiunea cu mediul online și impactul său asupra culturii și societății. În momentul de față, nu se știe dacă această nouă paradigmă va însemna o democratizare a conținutului sau o consolidare a monopolurilor digitale, dar cert este că suntem deja martorii unei epoci în care puterea și controlul asupra fluxului informației se află în mâinile algoritmilor.
