Europa Liberă România își încheie activitatea după șapte ani de jurnalism de interes public, lăsând în urmă peste 52.000 de articole și investigații care au influențat legislația, au pus sub semnul întrebării instituții și au adus în atenția publică subiecte ignorate anterior. Redacția, care s-a redeschis în 2019, a marcat o serie de premiere în jurnalismul românesc, abordând teme sensibile ce au generat dezbateri publice și, în unele cazuri, chiar schimbări concrete.
Efectele jurnalismului: de la legea apărării la adicții
Unul dintre cele mai notabile impacturi ale activității Europa Liberă România a fost în domeniul apărării naționale. În contextul războiului din Ucraina, redacția a atras atenția asupra necesității urgente de actualizare a legislației militare, legea apărării datând din 1994. Generalul Gheorghiță Vlad, în primul său interviu ca șef al Statului Major al Apărării, a subliniat importanța unor noi reglementări. Ca rezultat, Parlamentul a adoptat, după numeroase amânări, trei legi importante. Cu toate acestea, alte două legi esențiale lipsesc încă.
O altă direcție importantă a fost investigarea modului în care partidele politice își finanțează activitățile, în special contractele cu presa. Investigatiile au arătat cum partidele utilizează fonduri publice pentru a cumpăra spațiu de promovare, fără transparență. Un amendament al PSD a dus la creșterea subvențiilor, cu peste jumătate din banii alocați direcționați către „presă și propagandă”. Dezvăluirile au avut efecte parțiale, Autoritatea Electorală Permanentă elaborând un proiect de lege, în timp ce PSD refuză să facă publice contractele. USR a fost singurul partid cu transparență totală.
Deficitul bugetar, chiriile parlamentarilor și influența chineză
Activitatea Europa Liberă România nu s-a limitat la domeniul militar și politic. Investigațiile au scos la lumină și probleme legate de deficitul bugetar, descris drept unul „cu premeditare”. Redacția a dezvăluit modul în care Executivul a cheltuit fonduri din fondul de rezervă, rezultatul fiind o creștere a deficitului bugetar de peste 9% în 2024, cel mai mare din UE. Documente clasificate confirmă faptul că deficitul uriaș era cunoscut și asumat de miniștrii cabinetului condus de Marcel Ciolacu.
De asemenea, investigațiile au dezvăluit modul în care parlamentarii încasau chirii de la stat, deși dețineau proprietăți în București-Ilfov. Dezvăluirile au dus la o schimbare legislativă, legea fiind modificată pentru a interzice decontarea chiriei parlamentarilor care dețin imobile în zonă. Un alt subiect abordat a fost influența Chinei în România, mai ales în domeniul securității cibernetice și a infrastructurii. Redacția a documentat prezența echipamentelor chinezești în instituții importante, precum unități militare și sediul SRI.
Un jurnalism cu impact direct
Unul dintre subiectele cu impact direct a fost cazul Laviniei Vlad, care a scos în evidență problemele grave din sistemul de sănătate, în special în ceea ce privește tratamentul marilor arși. Dezvăluirile au dus la retrogradarea centrului pentru mari arși de la Spitalul Floreasca și la anchete penale. Totodată, reportajele despre tragedia de la Salina Praid au forțat autoritățile să acționeze, demonstrând cum o investigație jurnalistică poate schimba cursul evenimentelor și pot face instituțiile să răspundă.
În 2024, la 35 de ani de la Revoluția Română, Europa Liberă a publicat portrete a aproape 500 din cele 1.166 de persoane ucise în decembrie 1989. Proiectul, coordonat de Carmen Valică, va fi continuat. De asemenea, redacția a documentat finanțarea ilegală a campaniei lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale anulate, identificând un programator din Brașov care a distribuit sume importante de bani.
Ultimul articol publicat de Europa Liberă România, înainte de închiderea ediției, a fost o retrospectivă a activității sale din perioada 2020-2026. Arhiva cu cele 52.341 de articole rămâne accesibilă online.
