Economie

Restaurantul viitorului: bistro-ul devine un spațiu social

Restaurantul viitorului: bistro-ul devine un spațiu social

Conform Economistul.ro: Restaurantul viitorului se va axa mai puțin pe specificul culinar sau pe tehnologii spectaculoase și mai mult pe crearea de experiențe sociale, punând accentul pe capacitatea de a atrage clienții să petreacă timp împreună și să revină. Aceasta este una dintre concluziile majore desprinse în urma unui hackathon dedicat temei „Restaurantul viitorului”, organizat de Hospitality Culture Institute la finele lunii iulie.

Douăzeci și cinci de profesioniști din industria HoReCa și din domeniul tehnologiei au conceput, pe parcursul evenimentului, noi modele de restaurante. Ei au pornit de la analiza schimbărilor în comportamentul noilor generații de consumatori și de la provocările cu care se confruntă în prezent sectorul ospitalității. Un juriu format din experți recunoscuți în antreprenoriat, management, gastronomie, mixologie și dezvoltare de concepte HoReCa a evaluat propunerile. Printre aceștia s-au numărat DRAGOȘ PETRESCU, președinte City Grill Group, DANIEL MISCHIE, CEO City Grill Group, PAUL UNGUREANU, cofondator Boiler Coffee, ALEXANDRA MOISESCU, Marketing Specialist Rex Concepts, ȘERBAN MARGHESCU, owner Teoria Cocktail Bar, ALEX BURCĂ, Head Chef Mosafir, și FADI DRĂGHICI, fondator Smartspice.

Noul rol al restaurantelor: Spațiu social și de apartenență

Cele cinci concepte dezvoltate, de la un restaurant menit să faciliteze noi conexiuni sociale și o „vatră urbană” centrată pe foc, la o experiență multisenzorială sau o „sufragerie urbană” pentru tânăra generație, au extins rolul tradițional al restaurantelor. Toate propunerile au tratat aceste spații ca pe platforme esențiale pentru interacțiune, creare de comunități și sentimentul de apartenență. Direcția aceasta este susținută și de datele Hospitality Culture Institute, care arată că 77% dintre consumatori aleg restaurantul pentru socializare, în timp ce 50% frecventează mai rar restaurantele comparativ cu anul precedent. Acest context obligă fiecare ieșire în oraș să ofere un motiv substanțial de a justifica timpul și bugetul alocat.

Experiența redefinește produsul

Conceptele elaborate în cadrul hackathonului sugerează o transformare în modul în care este perceput produsul unui restaurant. Deși calitatea preparatelor rămâne fundamentală, experiența clientului este tot mai mult construită prin atmosferă, interacțiune, design, calitatea serviciului și elemente care încurajează revenirea. Ideile implementate au inclus mese comune facilitate de un gazdă, bucătării deschise, experiențe senzoriale, destinații gastronomice cu rotație periodică și sisteme de fidelizare cu mecanisme de gamificare pentru a construi relații pe termen lung cu brandul. Cercetările HCI indică faptul că 97% dintre consumatori acordă o importanță majoră calității preparatelor, iar 87% atmosferei. Cu un preț optim perceput de 99 de lei pentru o masă, operatorii sunt motivați să creeze o valoare adăugată care să depășească produsul în sine.

Eficiență operațională în contextul experiențelor complexe

Una dintre tensiunile majore identificate de juriu a fost echilibrul dintre ambiția de a oferi experiențe bogate și necesitatea funcționării eficiente a restaurantului. Întrebările din partea juriului au vizat numărul de funcțiuni simultane, dimensiunea spațiilor, rotația meselor, necesarul de personal și costurile asociate elementelor de spectacol. Soluția adoptată în majoritatea conceptelor a fost simplificarea: meniuri mai scurte, utilizarea eficientă a ingredientelor în mai multe preparate, operațiuni modulare și lansarea etapizată a funcționalităților. De asemenea, publicul restaurantului viitorului ar trebui definit mai puțin prin criterii demografice (vârstă) și mai mult prin contextul consumului: momentul vizitei, compania, durata dorită, nevoile specifice și disponibilitatea financiară.

Tehnologia, un suport, nu un scop

Deși elemente precum aplicațiile de fidelizare, gamificarea, sistemele CRM, proiecțiile interactive, rezervările digitale și automatizarea au fost integrate în concepte, tehnologia nu a fost privită ca un scop în sine. Rolul său principal este de a optimiza procesele operaționale, de a reduce fricțiunile și de a consolida legătura dintre restaurant și client. În acest context, rolul personalului uman devine esențial. Gazda, facilitatorul, bucătarul expus publicului sau echipa care cultivă comunitatea devin elemente cheie de diferențiere, punând serviciul și ritualurile de ospitalitate pe același plan cu meniul sau designul.

Hackathonul Hospitality Culture Institute, susținut de parteneri precum bocado.ro, Unilever Food Solutions, Old Team Distribution, Fuchs Condimente România și Photos Photiades Group, a avut ca scop explorarea și prototiparea de noi modele de ospitalitate. Valoarea totală a premiilor acordate a fost de 2.000 de euro.

Sursa: Economistul.ro