Buletinul electronic nu funcționează în practică din cauza lipsei infrastructurii adecvate, generând dificultăți semnificative în utilizarea zilnică a acestuia pentru cetățeni. În ciuda declarațiilor din partea autorităților privind înlocuirea documentului clasic, realitatea de pe teren arată o adaptare insuficientă a instituțiilor pentru implementarea tehnologiei. Ca urmare, mulți români se confruntă aproape zilnic cu probleme legate de accesarea și folosirea buletinului electronic, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la fezabilitatea întregului proiect.
De ce sistemul nu funcționează conform așteptărilor?
Autoritățile au anunțat încă din anul 2021 inițiativa de digitalizare a documentelor de identitate, menționând că buletinul electronic va elimina nevoia de acte fizice și va simplifica accesul la servicii. În teorie, documentul digital urma să fie compatibil cu toate sistemele informatice ale instituțiilor publice, asigurând un proces rapid și sigur de verificare. În practică, însă, lipsa unei infrastructuri adecvate a generat numeroase blocaje. Multe localități, în special cele din mediul rural, nu sunt echipate cu tehnologia necesară citirii și validării datelor digitale, ceea ce face ca documentul să fie aproape inutil pentru o parte din populație.
Contacții din diferite județe semnalează faptul că, deși au solicitat buletinul electronic, aceștia s-au trezit cu documente care fie nu pot fi citite, fie nu sunt acceptate de sistemul național de evidență. „Am fost la primărie pentru a-mi schimba buletinul, dar mi-au spus că sistemul nu e compatibil pentru a activa varianta electronică. A trebuit să folosesc vechiul card fizic,” relatează un cetățean din North West. Problemele de infrastructură, dar și lipsa de personal specializat în gestionarea noilor tehnologii, fac ca procesul de digitalizare să fie mai dificil decât se anticipa.
Un alt aspect critic este lipsa unei campanii de informare și instruire a funcționarilor publici. Mulți angajați de la ghișee admit că nu știu cum să proceseze documentele digitale și preferă să examineze în continuare actele clasice. Acest lucru duce la întârzieri și frustrarea cetățenilor, care se așteaptă ca digitalizarea să le simplifice actele, nu să le complice procesul.
Mai mult, lipsa unei infrastructuri stabile a generat probleme frecvente și pe partea tehnică. În ultimele luni, au fost înregistrate numeroase cazuri de sisteme în cădere sau de incompatibilitate a sistemelor informatice ale primăriilor cu cele centrale. În unele zone, cetățenii au fost nevoiți să revină de mai multe ori pentru a putea finaliza procesul de validare a buletinului electronic, acționând împotriva scopului pentru care a fost introdus.
Experții în domeniu susțin că, pentru ca sistemul să fie eficient, sunt necesare investiții consistente în infrastructură și formare profesională. În absența acestor măsuri, buletinul electronic rămâne o simplă inițiativă birocratică, fără posibilitatea de a fi folosit în mod real de către cetățeni. La nivel oficial, autoritățile anunță că procesul de digitalizare continuă, dar nu au anunțat încă o dată precisă pentru îmbunătățirea infrastructurii sau pentru a realiza campanii de informare pe scară largă, esențiale pentru adoptarea pe larg a noii tehnologii. În această situație, mulți români rămân nevoiați să folosească actele tradiționale, iar promisiunea unei societăți digitalizate întârzie să devină realitate.
