Parlamentul român a aprobat un amendament la bugetul pe 2026, ce modifică modul în care se repartizează impozitele în București, deschizând drumul către implementarea parțială a unui referendum local.
Repartizarea veniturilor fiscale din Capitală, o prioritate politică
Joi, comisiile reunite de buget-finanțe ale Parlamentului au adoptat cu majoritate un amendament esențial, propus de deputatul Cătălin Drulă, ce vizează redistribuirea impozitelor pe venit din București. Conform acestei decizii, 85% din aceste taxe vor fi direcționate către bugetul Primăriei Generale, urmând ca sumele să fie ulterior împărțite către administrațiile de sector ale Capitalei. Această inițiativă vine ca urmare a rezultatului unui referendum local organizat în mai 2024, în care bucureștenii au fost întrebați dacă doresc o schimbare în modul de repartizare a taxelor în oraș.
Rezultatele scrutinului, în care aproape 64,39% dintre participanți au votat „Da”, au fost interpretate de inițiatori ca un mandat pentru modificări legislative în acest sens. Cu toate acestea, amendamentul aprobat se limitează doar la impozitele pe venit, în contrast cu ce prevedea referendumul – adică includerea în bugetul municipal și a taxelor pe proprietate și autovehicule, care în prezent continuă să fie colectate și gestionate de primăriile de sector.
Amendamentul și amendatorii săi: de la intenții la pași legali concreți
Inițiativa a fost susținută de Cătălin Drulă și a trecut cu 32 de voturi favorabile. Pe rețelele sociale, deputatul a explicat că acest amendament reprezintă primul pas în direcția implementării referendumului, precizând că este valid numai pentru anul 2026. „A trecut un amendament la buget, un prim pas pentru implementarea referendumului pentru București. Doar pe 2026 și doar pentru o parte din venituri. Următorul pas: adoptarea legii inițiate de mine, pentru o soluție permanentă așa cum au votat bucureștenii”, a transmis Drulă.
Această modificare pare a fi o abordare temporară, menită să aplice în concret rezultatele referendumului, în timp ce se caută o soluție legislativă pe termen lung, care să redefinească modul de gestionare a finanțelor orașului.
Legislație și perspective: un proces în continuă evoluție
Dezbaterea parlamentară asupra proiectului de lege inițiat de Drulă a fost marcată de un alt eveniment important: legea referitoare la referendum a trecut tacit de Senat încă din martie 2026. Astfel, legea nu a fost discutată în plen sau în comisii, dar termenul de 60 de zile pentru aprobarea tacită a fost respectat, ceea ce înseamnă că proiectul a fost acceptat aparent fără opoziție.
Cercul politic cere acum ca această inițiativă să fie dezbătută și votată rapid în Camera Deputaților, parte a Parlamentului, pentru a concretiza această reformă a finanțării locale. Drulă, fost președinte USR, face apel către partidele din opoziție și coaliția de guvernare să nu mai amâne, argumentând că este nevoie de o soluție urgentă pentru bugetul Bucureștiului, în contextul în care municipiul are nevoie de resurse stabile pentru servicii publice și dezvoltare urbană.
Această serie de decizii și amendamente ridică întrebări importante despre modul în care Parlamentul va gestiona în continuare autonomia financiară a Capitalei și despre posibilitatea de a implementa, în timp, o reformă durabilă, care să răspundă voinței bucureștenilor. În timp ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut dacă proiectele vor fi adoptate în forma finală și dacă vor putea preveni disputele legate de gestionarea banilor publici în Capitală. Perspectivesle unui acord pe termen lung pentru finanțarea municipalității rămân deschise, în condițiile în care presiunea politică și interesul public pentru o gestionare transparentă și echitabilă a resurselor devin tot mai evidente.
