Camera Consultanților Fiscali atrage atenția asupra interpretărilor posibile ale proiectului de ordonanță al Ministerului Finanțelor, în special în ceea ce privește acciza la motorină și contribuția de solidaritate pentru firmele producătoare de GPL. Într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale, CCF subliniază că, potrivit textului proiectului, toate întreprinderile care produc GPL ar putea fi considerate supuse contribuției de solidaritate, ceea ce a generat preocupări în rândul operatorilor din sector.
Proiectul vizat include și reducerea temporară a accizei la motorină, însă câteva formulări au ridicat semne de întrebare cu privire la modul de interpretare. Camera Consultanților Fiscali a transmis autorităților fiscale o adresă oficială în care solicită clarificări, având în vedere impactul major asupra sectorului de profil.
Clarificări necesare pentru definirea produsului GPL
Potrivit CCF, în cadrul proiectului de ordonanță, produsul energetic GPL poate fi considerat atât ca rezultat al prelucrării țițeiului în rafinărie, cât și ca amestec de propan și butan. Dispozițiile Codului fiscal definesc amestecul de propan și butan ca fiind supus regimului accizelor, inclusiv în cazul buteliilor GPL.
Fostul vicepreședinte ANAF și actualul președinte al Comitetului fiscal al CCF, Doru Dudaș, explică contextul: „Dispozițiile Codului fiscal pe linia regimului accizelor încadrează amestecul, chiar și în cazul buteliilor GPL, în definiția ‘producției produselor accizabile’.” În opinia sa, însă, intenția legiuitorului nu a fost de a include toate formele de GPL produse, ci doar cele obținute din prelucrarea țițeiului din zăcăminte situate pe teritoriul României, extrase și prelucrate de operatorii autohtoni.
CCF atenționează asupra posibilelor interpretări greșite care ar putea duce la aplicarea contribuției de solidaritate și asupra unor eventuale dificultăți în aplicarea fiscalizării, dacă legislația nu este clarificată.
Propuneri pentru evitarea confuziilor legale
Camera Consultanților Fiscali propune, pentru a evita orice neclaritate, ca proiectul de ordonanță să fie completat astfel încât să excludă explicit amestecul de propan și butan din definiția ce vizează GPL-ul supus regimului fiscal. Conform propunerii, în text trebuie menționat clar că, în cazul GPL-ului, intră sub incidența ordonanței doar produsul rezultat din prelucrarea țițeiului extras din zăcăminte situate pe teritoriul României.
Această clarificare ar reduce riscul unor interpretări neuniforme și ar asigura că doar operatorii care produc sistematic GPL-ul din țiței naționali sunt vizați de prevederile fiscale și de contribuția de solidaritate. În cazul în care legiuitorul nu va adopta aceste propuneri, există riscul ca toate firmele implicate în producția de GPL, inclusiv cele care comercializează amestecul de propan-butan, să fie supuse unor obligații fiscale suplimentare și nejustificate.
Pentru moment, nu se cunoaște data la care inițiativa legislativă va fi modificată oficial, însă negocierile și discuțiile privind clarificarea textului continuă în cercurile fiscale și cele legislative. Întrebarea principală rămâne dacă amendamentele propuse vor fi integrate în forma finală a ordonanței, pentru a asigura coerența și previzibilitatea în aplicare.
