Universitățile din România, între austeritate și meritocrație: rectorul UPT lansează avertismente ferme
Discuțiile despre reducerea bugetului alocat învățământului superior au reaprins controversele din peisajul academic național. În contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvern, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Marilen Garofița, a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care propunerea de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal va afecta universitățile românești. El avertizează că o aplicare uniformă a acestor tăieri poate penaliza instituțiile care și-au gestionat eficient resursele și au investit în performanță.
O măsură aparent simplă cu implicații complexe
Reprezentantul UPT afirmă că unele universități au făcut eforturi constante pentru a-și optimize resursele, punând accent pe eficiență și pe rezultate concrete, precum creșterea procentului absolvenților cu calificări de calitate sau implementarea unor proiecte de cercetare recunoscute internațional. În acest context, ideea de reducere uniformă de 10% riscă să le împovăreze inutil, penalizând aceste performanțe și blocând dezvoltarea pe termen lung a instituțiilor care s-au remarcat prin management responsabil.
„Aplicarea aceeași constrângere peste toate universitățile nu ține cont de specificul fiecărei unități și de performanțele realizate până acum”, explică rectorul. El solicită autorităților să stabilească criterii av ansate pe performanță, eficiență și rezultatele concrete, mai ales în condițiile în care unele instituții și-au mărit numărul de studenți, au obținut recunoaștere internațională sau au dezvoltat proiecte de cercetare notabile.
Eforturi și riscuri pentru un învățământ superior competitiv
Pe fondul austerității, într-un sistem deja fragil, reducerile bugetare pot avea consecințe grave pe termen lung. Rectorul Garofița subliniază că o astfel de abordare uniformă riscă să diminueze capacitatea universităților de a-și menține nivelul de excelență și, implicit, de a atrage studenți și finanțare externă.
„Pentru a nu pune în pericol performanța și competitivitatea, bugetele trebuie aliniate la munca efectiv realizată, nu doar la cifre abstracte”, spune oficialul universitar. De asemenea, el amintește că multe universități au investit în inovare, în cercetare și în atragerea unor cadre didactice valoroase, aspecte care necesită resurse pe termen lung, nu reduceri brutale.
Noile linii directoare pentru dialogul dintre universități și autorități
Incertitudinea plutește în aer, iar universitățile așteaptă și ele clarificări din partea Ministerului Educației. Demersul rectorilor și al reprezentanților academici este acela de a convinge factorii de decizie să introducă criterii bazate pe performanță, evitând astfel generalizările care riscă să conducă la dezincentivizarea universităților care s-au adaptat și au progresat.
„Trebuie să găsim un echilibru între nevoia de austeritate și sustenabilitatea dezvoltării învățământului superior”, adaugă rectorul UPT. În același timp, universitățile solicită o evaluare diferențiată, care să țină cont de contextul fiecărei instituții, mai ales în condițiile în care unele au reușit să-și crească gradul de randament și să aducă plus valoare sistemului educațional național.
În continuare, cele mai importante universități și organismele de conducere ale învățământului superior vor negocia cu ministrul Educației, în speranța de a găsi soluții benefice pentru toate părțile, în condițiile în care criza actuală implică nu doar restricții bugetare, ci și nevoia de a păstra și dezvolta standarde de excelență. Astfel, România va trebui să găsească un echilibru delicat între austeritate și arta de a sprijini excelența academică, pentru a nu compromite viitorul învățământului superior și, implicit, dezvoltarea țării.
