Sute de artefacte valoroase, inclusiv monede romane și statuete antice, zac uitate în sertarele instituțiilor culturale din România. Motivul principal: autoritățile ignoră, în mod repetat, legislația care prevede recompensarea căutătorilor de comori. Aceștia din urmă, deși sunt obligați să predea descoperirile, se plâng că nu beneficiază de recompensele cuvenite.
Detectoriștii, între pasiune și frustrare
Tiberiu Davos, un pasionat detectorist din Argeș, a scos la iveală comori timp de șase ani. Detectorul său de metale a devenit astfel un instrument valoros, descoperind oale pline cu peste 8.000 de monede, monede de argint valoroase, obiecte din AUR, un lacăt roman unic în România și o statuetă a lui Hercule. Davos a predat autorităților aproximativ 30 de grame de AUR și zeci de alte artefacte.
Problema pentru Davos începe după ce face descoperirile. Legea îl obligă să predea obiectele în 72 de ore, dar acest lucru se dovedește dificil. „Merg la Direcția Județeană de Cultură și de multe ori nu mă bagă nimeni în seamă. Mi se spune că nu primesc obiectele sau sunt trimis în altă parte”, declară Davos. Situația se repetă la primării, unde funcționarii fie nu știu cum să procedeze, fie îl trimit acasă. Lipsa de interes și procedurile greoaie îi frustrează pe căutătorii de comori.
Legea în vigoare, O.G. 43/2000, prevede recompensarea detectoriștilor cu până la 40% din valoarea obiectului găsit. Cu toate acestea, în practică, această lege nu este aplicată. Detectoriștii nu primesc adesea nicio confirmare sau document după predarea obiectelor, necunoscând soarta artefactelor sau dacă acestea sunt evaluate. Recompensele, în majoritatea cazurilor, rămân doar un vis.
Autoritățile și aplicarea legii
Direcțiile Județene de Cultură și muzee par a nu acorda atenție prevederilor legale. Această atitudine încurajează, adesea, vânzarea artefactelor pe piața neagră. Din punctul de vedere al lui Tiberiu Davos, oamenii trebuie să dea statul în judecată pentru a beneficia de recompense.
Dragoș Măndescu, arheolog de renume și director adjunct al Muzeului Județean Argeș, recunoaște atât valoarea artefactelor pentru patrimoniu, cât și problemele create de descoperirile făcute în afara contextului arheologic. „Sunt materiale care se pierd pentru totdeauna. Sunt contaminate pe vecie”, spune Măndescu. Acesta subliniază importanța respectării procedurilor legale. Detectoriștii ar trebui să anunțe primarul, care la rândul său va solicita experți de la Direcția de Cultură.
Obstacole în calea recompenselor
Conform legii, doar un judecător poate decide dacă artefactele au fost descoperite accidental sau cu intenție. Măndescu atrage atenția asupra faptului că activitatea cu detectorul, cu intenția de a găsi comori, înseamnă o descoperire intenționată. „Sunt lucruri ale statului pe care vrei să le valorifici la stat. Nu sunt nici măcar ale proprietarilor terenului”, adaugă directorul muzeului.
Muzeul Județean Argeș, sub conducerea lui Dragoș Măndescu, se află în renovare de șase ani și nu a mai găzduit vreo expoziție.
