Creșterea alarmantă a mortalității infantile în România: un semnal de alarmă pentru autorități și societate
Rata mortalității infantile în România a atins, în 2024, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, înregistrând o creștere de la 5,6 la 6,6 la mie de copii născuți vii. O astfel de evoluție nu doar reflectă excluderea unor riscuri majore pentru cei mai vulnerabili, ci și scoate la iveală probleme structurale profunde în sistemul de sănătate și în politicile sociale ale țării. Această creștere alarmantă reprezintă, fără îndoială, un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în protecția copilului și în asigurarea unui mediu sănătos pentru generația viitoare.
De ce a crescut mortalitatea infantilă? Factorii de risc și disfuncționalități
Potrivit datelor recente, motivul principal al creșterii acestui indice neliniștitor constă în multiplele provocări cu care se confruntă sistemul de sănătate, precum accesul inegal la servicii medicale de calitate sau subfinanțarea domeniului. În zonele rurale, situația se complică și mai mult, unde lipsa infrastructurii și a personalului specializat leagă strâns accesul părinților la îngrijiri de calitate pentru nou-născuți.
Problemele de sănătate materno-infantilă sunt adesea agravante. Trimis în atenție după creșteri ale complicațiilor în timpul sarcinii și nașterii, acest fenomen are rădăcini adânci în indicatorii socio-economici. Femeile însărcinate din medii defavorizate întâmpină dificultăți în obținerea de servicii medicale adecvate, motiv pentru care afecțiunile perinatale și complicațiile neprevăzute se pot agrava, punând în pericol viața nou-născutului.
Județele cu cele mai ridicate rate de mortalitate infantile sunt, în mod surprinzător, județe considerate până nu demult ca fiind mai sigure din punct de vedere al indicatorilor sociali și economici. Cea mai severă situație s-a identificat în Mureș, unde, conform datelor, mortalitatea infantilă înregistrează valori semnificativ mai ridicate decât media națională. Acolo, pe lângă problemele sistemice generale, o serie de carențe în infrastructură și în programul de pregătire a personalului medical contribuie la menținerea acestor cifre îngrijorătoare.
Situația în context național și perspectivele viitoare
Evoluția recentă pune sub semnul întrebării eforturile făcute în ultimii ani pentru reducerea mortalității infantile, o prioritate recunoscută internațional, dar adesea dificil de implementat la nivel local. România a înregistrat progrese în trecut, fiind pe cale să își reducă semnificativ cifrele în urma unor politici dedicate sănătății materne și infantile, însă rezultatele recente arată o pauză și chiar o recidivă a acestora.
Măsurile propuse de specialiști vizează intensificarea programelor de prevenție, educație și accesibilizare a serviciilor medicale, în special în zonele defavorizate. În plus, accentul trebuie pus pe reducerea inegalităților și pe creșterea finanțării sistemului de sănătate, pentru a evita situații dramatice precum cele observate în județul Mureș.
Autoritățile, ONG-urile și comunitățile locale trebuie să colaboreze mai bine pentru a identifica și a interveni prompt în zonele unde riscurile sunt cele mai mari. În ultimă instanță, o abordare integrală, care combine creșterea resurselor, educația și sprijinul la nivel familial, este crucială pentru combaterea acestei tendințe alarmante și pentru a asigura un mai bun start în viață pentru toți copiii României. În speranța că aceste cifre vor constitui o alertă, viitorul va depinde de acțiunea concertată și de voința de a schimba în bine aceste realități.
