Criza apei de la Paltinu: un incident care a scos în evidență probleme administrative și de management în sectorul hidraulic românesc
Problema de la Barajul Paltinu, situat pe cursul Dunării în județul Prahova, a devenit subiect de analiză și dezbatere după incidentul major produs la sfârșitul anului 2025, când sute de mii de locuitori din zonele limitrofe au rămas fără apă potabilă timp de aproape o săptămână. Raportul preliminar al Ministerului Mediului dezvăluie o serie de disfuncționalități în managementul resurselor și în coordonarea instituțiilor responsabile, subliniind astfel vulnerabilitățile sistemului național de apărare și aprovizionare cu resurse critice.
Deficit de coordonare și informație: probleme critice în gestionarea incidentului
Potrivit documentului, principalul motiv al întreruperii a fost o serie de deficiențe în managementul operațiunilor la baraj, precum și o comunicare insuficientă între autorități și operatorii sistemului de alimentare cu apă. În vreme ce deciziile privind ajustarea nivelurilor de apă din acumulare trebuiau luate rapid, în urma unor analize precise, s-a constatat că la origine s-a aflat o combinație de întârzieri și luări de decizie ineficiente.
“Instituțiile implicate nu au reușit să furnizeze informații clare și actualizate în timp util pentru ca populația și autoritățile locale să poată reacționa prompt,” afirmă raportul. În condițiile în care, în mod ideal, autoritățile ar trebui să fie pregătite să gestioneze astfel de situații de urgență, greșelile administrative și lipsa de coordonare au agravat impactul dezastrului asupra comunităților din zona Prahova.
Lipsa de investiții și infrastructură învechită, vulnerabilități ale sistemului
Un alt aspect evidențiat de raport privește starea tehnică a infrastructurii de la Paltinu. Analiza relevă că sistemul de gestionare a acumulărilor, aflat în funcțiune de mai bine de trei decenii, suferă de lipsă de investiții, ceea ce a făcut ca adaptarea la condițiile meteorologice extreme sau la incidente neprevăzute să fie dificilă.
„Neglijarea periodică a reviziei și modernizării echipamentelor de la baraj a făcut ca sistemul să fie vulnerabil în fața unor evenimente neașteptate,” se precizează în document. Lipsa unor planuri de intervenție clare și a unor echipe pregătite pentru situații de urgență a redirecționat responsabilitatea către autoritățile locale, care însă nu au fost suficiente pentru a gestiona eficient criza.
Perspective și măsuri prompte pentru prevenirea situațiilor similare
Autoritățile au reacționat prompt după publicarea raportului, anunțând un set de măsuri menite să întărească gestionarea crizelor în cazul infrastructurii hidraulice. Printre acestea se numără reevaluarea și revizuirea planurilor de urgență, investiții în modernizarea infrastructurii și crearea unor centre de comandament care să permită decizii rapide și eficiente în situații de criză.
De asemenea, s-a anunțat demararea unor programe de formare pentru echipele tehnice și de intervenție, precum și o comunicare mai transparentă și mai eficientă între autoritățile centrale și cele locale. În același timp, experții subliniază necesitatea unei reforme profunde în modul de gestionare a resurselor de apă în țară, pentru a evita repetarea unor asemenea situații.
Astfel, incidentul de la Paltinu devine un semnal de alarmă pentru sistemul național, înrudit cu provocări de lungă durată: infrastructură învechită, lipsă de coordonare și management deficitar. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să implementeze cele anunțate măsuri și să asigure o reziliență mai mare în fața provocărilor viitoare, pentru a nu mai fi nevoiți să răspundă în dezastru după ce problemele au fost deja provocate.
