România intră oficial pe agenda combaterii risipei alimentare, fiind subiectul unei obligații legale pentru toate firmele din sectorul agroalimentar. Este pentru prima dată când operatorii economici trebuie să depună rapoarte detaliate privind gestiunea resurselor alimentare, iar lipsa conformității poate aduce amenzi ce ajung până la 40.000 de lei. Această măsură nu trebuie tratată cu superficialitate, avertizează specialiștii, iar pregătirea documentației necesită atenție și resurse.
Legislația de responsabilizare a operatorilor din sectorul agroalimentar
Legea recent implementată converge cu prioritățile Uniunii Europene de reducere a risipei alimentare, obligând toate companiile implicate în lanțul producției și distribuției de alimente să raporteze despre gestionarea resurselor. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, între 400.000 și 450.000 de operatori economici din România sunt vizați de această obligație, reprezentând aproape o treime din totalul firmelor înregistrate pe plan național. În total, pe teritoriul țării activează până la 1,2 milioane de operatori economici, ceea ce indică un impact semnificativ asupra majorității companiilor din sector.
Această regulă se aplică tuturor actorilor implicați în procesul de alimentație, de la producătorii din agricultura de subzistență și fermele zootehnice, până la fabricile procesatoare și retailerii din comerțul modern. Astfel, fermele de legume și fructe, crescătoriile de animale, producătorii de lactate, dar și băcăniile sau marii retaileri trebuie să depună rapoarte care să reflecte modul în care gestionează risipa alimentară. În plus, unitățile de depozitare, centrele logistice și lanțurile de magazine trebuie să întrunească standarde stricte pentru a demonstra că minimizează rispa și optimizează resursele.
Sectorul HoReCa, inclusiv băcăniile și magazinele mari, sub lupa legii
De asemenea, legislația extinde responsabilitatea asupra sectorului ospitalității, care în România include restaurante, hoteluri, cantine școlare sau universitare, firme de catering, cafenele și patiserii. Aceste companii trebuie să întocmească rapoarte detaliate despre risipa alimentară, documente ce vor fi verificate în controale și inspecții. Misterul este în modul în care vor fi pregătite aceste rapoarte și cât de realiste vor reflecta situația internă.
„Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial. Discutăm despre o raportare serioasă și complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente pregătite corect. Pentru a evita capcane birocratice, interpretări greșite ale obligațiilor legale sau depunerea incompletă a documentației, este recomandat ca aceste documente să fie pregătite cu sprijinul unui avocat. În contextul în care reducerea risipei alimentare este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, riscul de controale este ridicat, iar companiile trebuie să trateze această obligație cu maximă responsabilitate,” explică Elena Grecu, avocat și fondator al companiei Grecu Partners.
Importanța pregătirii din timp și prevenirea problemelor de ultim moment
În contextul noilor legi, specialiștii în domeniu recomandă firmelor să înceapă din timp procesul de colectare și analiză a datelor necesare pentru raportare. În multe cazuri, acest proces implică o analiză amănunțită a fluxurilor interne de producție, depozitare și distribuție, precum și o centralizare a datelor care anterior nu au fost raportate oficial.
Datorită complexității de implementare, pregătirea documentației ar trebui să fie întreprinsă cu seriozitate, pentru a evita riscul unor controale care pot avea sancțiuni financiare importante sau alte consecințe legale. În plus, discutăm despre o direcție clară de Parlament și Uniunea Europeană de a încuraja responsabilitatea socială și ecologică a companiilor din lanțul alimentar.
Perspectiva pentru viitorul apropiat indică o intensificare a controalelor și o atenție mai mare acordată respectării acestei legi, astfel încât companiile trebuie să fie pregătite să facă față rigorii birocratice și să fie conștiente de impactul pe termen lung al acestor măsuri asupra sustenabilității și imaginii lor. Într-un context global în care risipa alimentară devine tot mai problematizată, legea națională de raportare reprezintă un pas concret pentru reducerea pierderilor și pentru un management mai responsabil al resurselor naturale.
