Costurile salariale în România continuă să crească, dar rămân cele mai mici din Uniunea Europeană, arată ultimele date. Sectorul construcțiilor dă semne de slăbiciune, iar consumul scade. Presiunea pe prețuri este mai mare decât în țările din regiune.
nn
România se confruntă cu o creștere semnificativă a costurilor salariale, în timp ce sectorul economic pare să încetinească. Costul mediu brut orar al forței de muncă a urcat la 12,9 euro în 2025, o creștere de 9,3% față de anul precedent. Cu toate acestea, România ocupă în continuare ultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria, în ceea ce privește costurile salariale.
Creștere Salarială: Ocuranțe și Divergențe
nn
În perioada 2016-2025, România a înregistrat o creștere medie anuală a costului salarial orar de 13%, depășind media Uniunii Europene și ritmul economiilor dezvoltate. În comparație, Croația și Polonia, din grupul țărilor din Europa Centrală și de Est, au înregistrat costuri salariale orare de 16,3 euro și, respectiv, 15,6 euro în 2025. Media costului salarial brut orar în UE este de aproximativ 30 de euro, cu valori ce depășesc 40 de euro în unele țări din zona euro.
nn
Restanța României în clasamentul european se explică, parțial, prin structura economică axată pe valoare adăugată mică și prin concentrarea forței de muncă în zona veniturilor reduse. Aproximativ 24% dintre salariații români câștigă sub două treimi din mediana națională a salariului, comparativ cu o medie UE de 14,7%.
Construcțiile, Comerțul și Serviciile: Semne de Încetinire
nn
Sectorul construcțiilor a înregistrat o scădere de 2,3% în ianuarie 2026, cu toate segmentele de activitate intrând în teritoriu negativ. Perspectivele pentru lucrările de infrastructură rămân rezervate pentru primul trimestru al anului. Reducerea finanțării naționale, adoptarea tardivă a bugetului de stat și condițiile meteo nefavorabile au contribuit la această situație.
nn
Comerțul și serviciile private, cu o pondere de circa 50% din totalul economiei, au scăzut lunar cu aproape 6% în ianuarie. Comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, care s-au contractat cu peste 9% și, respectiv, 13% în prima lună a anului, indică o posibilă amplificare a scăderii consumului gospodăriilor.
nn
În România, creșterea costului unitar al producției la nivelul întregii economii (16,1%) în trimestrul patru din 2025 a fost influențată și de marjele de profit și impozitele nete. Spre deosebire de România, economii precum Cehia sau Ungaria au înregistrat valori negative ale marjelor comerciale și impozitelor, ceea ce a contribuit la controlul prețurilor.
nn
Polonia, pe de altă parte, a reușit să atenueze presiunea salarială nominală printr-o creștere a productivității, menținând în același timp prețul unitar al producției la un nivel competitiv.
