Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății, a declarat că decizia privind gestionarea stocurilor de vaccinuri, contractate în 2021, depășea atribuțiile Ministerului pe care îl conducea. Potrivit acestuia, era nevoie de aprobarea premierului de la acea vreme și de o bază legală solidă pentru a putea fi luată o astfel de măsură. Rafila a explicat că modificarea contractului inițial nu putea fi realizată fără implicarea directă a prim-ministrului.
Contextul contractului și opțiunile disponibile
Problema ridicată de Rafila își are originea într-un contract semnat în mai 2021 de Ioana Mihăilă, Florin Cîțu și Dan Barna. Acordul prevedea achiziția unei cantități mari de doze de vaccin anti-COVID, dar ulterior România s-a confruntat cu dificultăți legate de stocarea acestora. Alexandru Rafila a menționat că au existat două opțiuni principale. Prima presupunea continuarea contractului existent. A doua variantă, propusă de compania producătoare, implica plata a 10 euro pentru fiecare doză nelivrată. Această opțiune ar fi presupus o plată de aproximativ 170 de milioane de euro pentru cele 16 milioane de doze, dar și obligația de a cumpăra vaccinuri suplimentare în anii următori.
Argumentele lui Rafila și viitoarele negocieri
Fostul ministru a subliniat că nu a putut alege soluția propusă din mai multe motive. Contractul a fost semnat de premier, ministru și vicepremier, iar modificarea lui necesita acordul lui Nicolae Ciucă, premierul de la acea vreme. De asemenea, era necesară o ordonanță de urgență pentru a permite o astfel de plată, deoarece nu exista o prevedere legală care să o susțină. Rafila a adăugat că Ministerul Sănătății nu dispunea de fondurile necesare pentru a efectua o astfel de tranzacție. Documentele oficiale arată că responsabilitatea gestionării contractului revenea Ministerului Sănătății, deși Guvernul era informat încă din 2023 despre riscurile financiare. În prezent, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vor participa la discuții cu reprezentanții companiei producătoare. Scopul negocierilor de la Washington este transformarea sumei de aproximativ 600 de milioane de euro, pe care România trebuie să o plătească, în medicamente inovatoare pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare autoimune.
