Radu Paraschivescu, voce distinctă în peisajul sportiv și cultural din România, preferă metroul în detrimentul autoturismului propriu – un aspect mai puțin cunoscut despre celebrul comentator și analist.
De ce evită Paraschivescu mașina, în ciuda notorietății
Figura cu o prezență constantă pe platourile televiziunilor sportive din România, Radu Paraschivescu nu este doar un expert în analizele fotbalistice, ci și un om modest, departe de gusturile extravagante ale multora dintre colegii săi. Cunoscut pentru discursul său echilibrat și rațional, scriitorul și comentatorul vrea, în fiecare zi, să evite aglomerația și stresul orașului. În ultimii ani, preferința lui pentru mijloacele de transport în comun se remarcă tot mai mult, fiind un semnal clar al dezinteresului pentru confortul material în favoarea unei vieți mai simple și mai eficiente.
La începutul anului 2026, Paraschivescu a făcut revelația: mersul cu metroul și autobuzul
De câteva luni, Radu Paraschivescu a explicat, în cadrul emisiunii „Fotbal Club”, de ce a ales să reducă folosirea mașinii personale. „Din ce în ce mai rar aștept autobuzul. M-am axat pe metrou”, a spus el, explicând că pentru mobilitatea de zi cu zi a trecut la mijlocul de transport în comun, ceea ce îi permite să fie mai eficient și, totodată, să se deconecteze de stresul traficului din București. Revelația vine într-un moment în care ritmul alert al vieții aglomerate a devenit o provocare zilnică pentru mulți bucureșteni, iar preferințele de mobilitate ale acestora spun mult despre modul în care aleg să își trăiască orașul.
Când a fost întrebat dacă are propria mașină, răspunsul lui a fost clar și plin de umor. „Eu? Doamne apără și păzește!”, a declarat, confirmând că nu are acest obicei. În mod obișnuit, preferă confortul și siguranța transportului public și stă departe de drumurile printre autoturisme, pe care le consideră o adevărată corvoadă în zonele aglomerate ale capitalei.
Gluma despre „mașina” lui Radu Paraschivescu și episodul cu Ilie Dumitrescu
Un episod amuzant din trecutul său mai puțin cunoscut implică o discuție cu Ilie Dumitrescu, fostul mare fotbalist și component al „Generației de Aur”. La un moment dat, în timpul unei pauze publicitare, fostul jucător l-a întrebat pe Paraschivescu despre mașina pe care o conduce. Răspunsul său, „un 335”, a stârnit uimire și confuzie, pentru că acesta nu făcea referire la un model de automobile de lux, ci la un autobuz.
„Se discuta despre mașini, domeniu în care eu sunt total exterior. Într-o pauză de publicitate, Ilie Dumitrescu m-a întrebat, dar cu bună credință: ‘Profesore, tu ce mașină ai?’ Și eu i-am zis: ‘un 335’. Și am văzut o umbră trecând pe chipul lui, două-trei secunde, s-a simțit excedat, el având niște mașini arătoase și performante. Și i-am zis: ‘Ilie, eu merg cu autobuzul’. Și s-a uitat așa la mine cu un amestec de admirație și cu compătimire, dar mi s-a părut că asta văd în ochii lui, plus un moment de descumpănire”, povestește Paraschivescu, ilustrând umorul și sinceritatea care îi caracterizează discursul.
Un oraș și o mentalitate: mobilitatea și confortul, o alegere personală
Pentru Radu Paraschivescu, folosirea autoturismului reprezintă o corvoadă, în special în București, unde aglomerația și condițiile de trafic fac deplasarea o adevărată provocare. El susține că a adoptat această atitudine după decenii în care a citit zilnic în mijloacele de transport public. „M-am obișnuit atât de bine să citesc în mijloacele de transport, încât mersul cu mașina (a altora, eu nu am) mi se pare o corvoadă”, spune el.
Alegerea sa de a merge cu metroul și tramvaiele nu este doar o chestiune pragmatică, ci și una de stil de viață, un mod de a evita stresul și de a păstra o anumită distanță față de o mașină personală. În contextul politic, social și urban al Bucureștiului, această alegere pare mai degrabă o declarație subtilă, dar fermă, despre modul în care consideră că ar trebui să funcționeze orașul și mobilitatea urbană.
Deși nu deține o mașină, Radu Paraschivescu spune că se simte confortabil în mijloacele de transport în comun și că, în plus, această obișnuință vine cu beneficii neașteptate: un timp prețios pentru lectură și reflecție, și o detașare de goana după confortul material. Într-o societate tot mai aglomerată și stresată, exemplul său oferă o perspectivă diferită: uneori, limitarea înțelepciunii și confortului se regăsește în simplitate și în alegerile de zi cu zi. La fel ca în cazul episodului cu Ilie Dumitrescu, chiar și cel mai umoristic răspuns poate deveni un simbol al unei vieți mai modeste și, eventual, mai împlinite.
