Conform Gândul: Haos energetic în România: Dezbateri aprinse pe tema PNRR și criza de pe Dunăre
Platoul emisiunii „Subiectul Zilei” a fost gazda unui schimb de replici tensionat între Ciprian Văcaru (PSD) și George Gima (USR), pe tema politicii energetice a României, cu accent pe prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pe situația critică din sectorul energetic național, marcată de probleme la centralele pe cărbune și de debitul scăzut al Dunării. Discuția a atins puncte sensibile legate de responsabilitatea pentru deciziile strategice luate în domeniul energiei.
George Gima a subliniat că politica energetică a unei țări nu se construiește peste noapte, dar Ciprian Văcaru a replicat, invocând criza actuală și responsabilitatea guvernelor anterioare. Văcaru a citat prevederi din PNRR, atrăgând atenția asupra inconsistenței documentului, care ar stipula dezafectarea unor capacități pe cărbune și lignit în favoarea unor noi centrale pe gaz, cu emisii scăzute. „Câtă minte să ai să scrii asta într-un document oficial?”, a întrebat retoric reprezentantul PSD, sugerând că aceste decizii au fost luate cu o viziune defectuoasă asupra viitorului energetic.
Între cei doi s-au înfiripat acuzații reciproce privind responsabilitatea pentru clauzele din PNRR. Văcaru a arătat cu degetul spre PNL și spre fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, ca fiind principalii arhitecți ai planului în forma sa inițială. Pe de altă parte, George Gima a respins ideea că PNRR ar fi fost opera unei singure persoane, subliniind complexitatea procesului de elaborare.
Guvernele PSD, interpelate pe marginea PNRR-ului energetic
George Gima a ridicat întrebarea privind inactivitatea guvernelor conduse de PSD, în cazul în care prevederile din PNRR referitoare la energie erau considerate greșite. „Și Guvernul Ciolacu de ce nu a venit să corecteze asta?”, a insistat Gima, subliniind că, dacă PSD a deținut ulterior portofoliul Energiei, ar fi avut ocazia să revizuiască politicile. Ciprian Văcaru a replicat punând întrebarea cine era premier și cine gestiona Ministerul Energiei la momentul respectiv, sugerând o distribuție a responsabilităților care implica și alte partide, inclusiv USR.
România se confruntă cu o stare de alertă energetică încă de la 1 august, cauzată de o serie de factori concomitenți. Opritnea unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și reducerea semnificativă a producției hidrocentralelor de la Porțile de Fier pun presiune pe sistemul energetic național. Există chiar riscul opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, din cauza debitului scăzut al Dunării, un factor crucial pentru răcirea reactoarelor. Cele două unități de la Cernavodă, cu o capacitate totală de 1.400 MW, contribuie în mod normal cu aproximativ 20% la producția de energie a țării, în timp ce hidrocentralele dunărene asigură între 10% și 15% din producția anuală.
Investiții de urgență pentru navigabilitatea Dunării și siguranța nucleară
În acest context, autoritățile au aprobat alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de Rezervă Bugetară pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe fluviul Dunărea. Aceste intervenții sunt esențiale pentru asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei hidrologice severe.
Specialiștii au considerat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche pentru a menține un nivel optim al fluviului. Suma alocată va fi utilizată exclusiv pentru lucrări de dragaj în două puncte critice: Cochirleni și Caragheorghe-Turcescu. Aceste măsuri vin în completarea unei finanțări anterioare de 7 milioane de lei, destinate intervenției de redistribuire a debitelor prin amplasarea de barje metalice.
Pe 6 august, debitul Dunării a atins un minim istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, depășind recordul negativ din 2003. Anterior, autoritățile au implementat o operațiune de scufundare controlată a patru barje încărcate cu rocă, cu scopul de a suplimenta debitul de apă către centrala de la Cernavodă. Operațiunea s-a încheiat pe 8 august, formând praguri artificiale pentru redirecționarea apei și limitarea scăderii nivelului în zona Cernavodă.
Sursa: Gândul
