Criza economică și socială din Iran atinge cote alarmante: proteste masive, violență și represalii brutale
De mai bine de o lună, Iranul traversează una dintre cele mai grave crize interne din ultimele decenii, ce a declanșat un val de proteste spontane în întreaga țară. În centrul acestor manifestări se află nemulțumirea generalizată față de scumpirea prețurilor, corupția endemică și restricțiile dure impuse de autorități, dar și de criza economică fără precedent care a dus la prăbușirea rialului, moneda națională. Imaginile cu orașe în diametru au devenit un simbol al disperării, în timp ce forțele de ordine răspund cu brutalitate, iar bilanțul victimelor crește alarmant.
Un val de proteste în creștere, cu repercusiuni grave pentru societate
De la începutul lunii trecute, străzile din principalele centre urbane precum Teheran, Isfahan și Shiraz s-au umplut de oameni care cer schimbări. Comercianții, nemulțumiți de creșterea explozivă a prețurilor alimentelor și a bunurilor de consum, au fost primii care au ieșit în stradă, dar au fost rapid urmați de studenți și muncitori. Tensiunea s-a amplificat în contextul în care salariile nu mai țin pasul cu inflația, iar nivelul de trai a ajuns la un punct critic.
„Rialul se prăbușește, inflația crește vertiginos, iar corupția este la ordinea zilei”, susțin protestatarii. În ultimele zile, manifestațiile au devenit tot mai ample și mai agresive. Forțele de ordine, însă, au răspuns cu o violență extremă, folosind gaze lacrimogene, tunuri de apă și chiar arme de foc împotriva mulțimilor. Rezultatul acestei repressii a fost un bilanț tragic de cel puțin șase persoane decedate doar în ultimele 24 de ore și peste 30 de arestări, potrivit relatărilor media internaționale.
Reprimarea brutală a autointitulatei „revoluții populare”
Imaginile cu omoruri și teroare pe străzi, difuzate pe rețele sociale, au stârnit reacții de condamnare la nivel global. În ciuda costului uman, demonstrațiile continuă, alimentate de frustrările adunate în ultimii ani. Criticii consideră că măsurile excesive ale autorităților nu fac decât să acutizeze resentimentele și să arunce țara într-o spirala a violenței și instabilității.
Deși guvernul iranian a spus că reprimă „cu fermitate” manifestațiile pentru a păstra ordinea publică, presa independentă și organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra unui nivel extrem de brutalitate. În aceste condiții, opoziția intenționează să intensifice presiunea, solicitată în special de tineri și studenți, tot mai uniți în fața unei crize care pare de neoprit.
Contextul economic și politic care a alimentat tensiunile
Criza actuală nu a apărut peste noapte. Economia iraniană se confruntă de ani buni cu sancțiuni internaționale, inflamație galopantă și o monedă în continuă cădere. În 2022, situația s-a agravant și mai mult, alimentată de pandemia COVID-19 și de tentativa guvernului de a controla disidența prin măsuri dure.
Nepăsarea față de problemele sociale și corupția răspândită în toate nivelurile administrației au generat o stare de apatie și frustrare imensă în rândul populației. Pentru mulți iranieni, această criză devine o expresie a unui sistem îmbătrânit și de multe ori corupt, incapabil să face față nevoilor reale ale cetățenilor.
Perspectiva pe termen scurt rămâne incertă, cu autoritățile în alertă maximă și protestatarii hotărâți să nu cedeze până când cerințele lor nu vor fi ascultate. În timp ce tensiunile escaladează, lumea privesște cu îngrijorare un teatru de confruntări care, dacă va continua, poate avea repercusiuni și mai grave asupra stabilității și securității regionale.
