Joi seară, în Piața Universității, un miting cu caracter extremist a atras atenția asupra unor manifestări extrem de controversate legate de istoria și simbolistica naționalistă din România. Participanții, susținuți de Partidul Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) și organizați de Claudiu Târziu, fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare, au cântat melodii cu conotații legionare, inclusiv imnul „Șoim român”, asociat în mod istoric cu mișcarea fascistă condusă de Corneliu Zelea Codreanu.
Imaginile filmează un grup de protestatari care interpretau cântecul legionar, în care versurile evocă eroism, sacrificiu și loialitate față de „domnul căpitan”, Codreanu, figură centrală a Mișcării Legionare. Melodia, intitulată „Șoim român”, a fost redată din boxe și a fost acompaniată de scandări naționaliste și lozinci precum „Stop legea Vexler”, făcând referire directă la legea recent introdusă în Parlament, menită să incrimineze promovarea ideologiilor fasciste și legionare, precum și negarea Holocaustului.
Momentul a fost marcat și de alte elemente care au ridicat semne de întrebare privind orientarea ideological a protestului. La fața locului s-a auzit, de asemenea, imnul antisemit al Mișcării Legionare, ceea ce a stârnit critici acerbe din partea unor lideri civici și istorici, care susțin că astfel de manifestări perpetuează cultura extremistă și posibilitatea revizionismului istoric.
Claudiu Târziu a încercat să minimalizeze intenția protestului, precizând că acesta avea ca scop exclusiv opoziția față de Legea Vexler. În același timp, el a respins orice implicare în promovarea extremismului, făcând referire la riscurile pe care legea le-ar putea avea pentru libertatea de exprimare și pentru libertatea artistică, invocând chiar cazul poetului antisemit Radu Gyr, o personalitate legată de perioada interbelică și curentul legionar.
Legislația recent adoptată, denumită sugestiv Legea Vexler, a fost adoptată de Parlament în decembrie și incriminează în mod explicit distribuirea de materiale fasciste, legionare și promovarea în public a liderilor organizațiilor fasciste sau legionare. Printre prevederi se numără și sancționarea penală a negării Holocaustului și a promovării ideologiilor extremiste.
Mișcarea Legionară, fondată de Corneliu Zelea Codreanu, reprezintă una dintre cele mai obscure pagini ale istoriei naționale. În perioada interbelică, această organizație antisemită de extremă dreaptă a avut un caracter predominant mistic-religios, combătând comunismul, antisemitismul și masoneria, fiind susținută și coordonată de organizația paramilitară nazistă, SS. În 1930, Codreanu a înființat Garda de Fier, o forță militarizată care avea ca scop principal oprirea expansiunii comunismului, dar și consolidarea influenței politice legionare.
De-a lungul timpului, mișcarea a fost marcată de violență și asasinate politice, culminând cu uciderea liderului Codreanu în 1938, într-o probabilă tentativă de evadare. După moartea sa, conducerea mișcării a fost preluată de Horia Sima, care a continuat politica de violență, ajungând să lase o amprentă profundă în istoria violentă a extremismului românesc. În timpul dictaturii marșalului Ion Antonescu, legionarii au fost implicați în acțiuni extrem de dure, iar istoria lor rămâne încă un subiect sensibil.
În condițiile în care protestele de joi au făcut spectacol public cu simboluri și cântece legionare, dezbaterile despre relevanța și riscurile unui astfel de fapt rămân deschise. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze aceste manifestări cu măsuri legale și de contracarare a extremismului, ideologia și simbolistica legionară continuă să fie un subiect spinos, reprezentând o tentativă de a nega și minimaliza ororile trecutului și de a le perpetua în discursul public. În timp ce perspectivele de a opri astfel de manifestări există, tot mai mulți experți și organizații civile privesc cu îngrijorare această reluare a retoricii extremiste, care poate avea consecințe grave pentru societatea românească.
