În ultimii ani, pe măsură ce lumea digitalizată devine tot mai complexă, atacurile cibernetice au evoluat de la incidente rare cu consecințe limitate la riscuri operaționale care se manifestă zilnic în multe companii. Nu mai vorbim despre viruși clasici sau atacuri simple, ci despre campanii bine finanțate și sofisticate, ce combină phishing, furt de identitate, acces fraudulos prin furnizori, atacuri asupra cloud-ului și chiar șantaj cu ransomware. Într-o economie în care aproape orice companie depinde de sisteme digitale, un astfel de atac nu afectează doar IT-ul, ci se răsfrânge în facturare, logistică, relația cu clienții sau chiar în capacitatea de a livra produse.
România nu face excepție. Într-un cadru european marcant de tensiuni geopolitice și profesionalizare a criminalității cibernetice, companiile locale, indiferent dacă sunt multinaționale, IMM-uri sau infrastructuri critice, simt presiunea crescândă. În această realitate, protecția cibernetică nu mai poate fi asigurată doar prin antivirus sau firewalluri. Este nevoie de strategii integrate, care includ procese bine puse la punct, resurse umane specializate și tehnologii de ultimă oră, toate susținute de bugete realiste, pentru a evalua riscurile specifice fiecărei afaceri.
### Evoluția atacurilor: de la “zgomote digitale” la metode în brațe cu disciplina
Atacurile informatice s-au rafinat în modul în care sunt executate. Nu mai este vorba despre atacuri rapide și evidente, ci despre operațiuni de lungă durată, în care intruziunile pot rămâne nedetectate timp de săptămâni întregi. Criminalii cibernetici lucrează ca într-un lanț: inițial obțin acces prin phishing sau conturi compromisel, apoi se deplasează lateral în rețea, escaladează privilegiile și pleacă cu date sensibile sau finanțe. Toate acestea se întâmplă cu subtilitate, folosind instrumente legitime, servicii cloud obișnuite și tehnici care imită comportamentul real al utilizatorilor pentru a evita alarmarea.
Acest grad de sofisticare face ca apărarea să fie tot mai dificilă, mai ales în România. Creșterea numărului de incidente și fraude informatice a împins companiile să devină mai mature, multe dintre ele acționând după ce un incident le-a costat timp și bani. În același timp, mediul european impune cerințe mai stricte de conformitate pentru industrii precum energie, sănătate, transport sau finanțe, unde un incident poate duce la penalisări sau pierderi de reputație extrem de grave. În această eră a presiunii crescute, deciziile legate de securitate nu mai pot fi amânate, fiind direct conexate cu succesul operațiunilor și auditul de conformitate.
### Democratizarea și tehnologia: cei fără echipe de elită pot lansa atacuri sofisticate
Un factor major în creșterea complexității atacurilor este democratizarea instrumentelor criminale. Pe piața neagră se vând la prețuri accesibile kit-uri de phishing, acces compromis la servicii, infostealere și ransomware „la cheie”. Nu mai este nevoie de o echipă specializată, iar inteligența artificială dispune acum de capacitatea de a scala escrocheriile, generând mesaje scrise mai convingătoare, vocale clone, identități false, totul la costuri și eforturi minime.
În practică, un atac modern începe adesea printr-un email aparent inofensiv, dar malițios, care trimite angajatul să introducă credențiale pe o pagină falsă. Odată ce criminalii obțin acces la un cont de email sau la un sistem intern, se pot deplasa lateral, căuta date sau fotografii cu parole, sau încerca să compromită cu ușurință serviciile cloud. În mediu cloud, compromiterea unui singur cont poate duce la descărcarea unor volume mari de date sau chiar la controlul total asupra întregii infrastructuri digitale.
În special în cazul atacurilor cu ransomware, pregătirea reprezintă etapa cea mai critică: criminalii detectează și dezactivează sistemele de securitate și backup, obțin privilegii de administrator și apoi criptează datele, lăsând în urmă un mesaj de șantaj. Cea mai periculoasă combinație continuă să fie furtul de date și șantajul, deoarece, indiferent dacă sunt restaurate din backup, companiile trebuie să gestioneze riscul de reputație și legalitate, iar costurile pot deveni exorbitante.
În acest context, măsurile simple, dar eficiente, devin fundamentale pentru orice organizație: menținerea unui nivel ridicat de igienă digitală, implementarea autentificării multiple, segmentarea rețelei și planificarea rapidă a răspunsurilor. În plus, monitorizarea constantă și exercițiile regulate de răspuns la incidente sunt elemente esențiale pentru a putea interveni prompt, înainte ca un atac să se transformară într-o criză majoră. Într-un ecosistem digital tot mai vulnerabil, pregătirea nu mai este opțiune, ci o necesitate pentru supraviețuire, iar tendințele europene indică o direcție clară: securitatea trebuie să devină parte integrantă a conducerii strategice, nu doar o componentă tehnică.
