Proprietarii Palatului Știrbey contestă acuzațiile Primăriei Capitalei referitoare la montarea abuzivă a barierei de pe Calea Victoriei, susținând că au acționat legal și că unele dintre bariere se află pe terenul lor privat. În același timp, autoritățile s-au autosesizat, iar poliția locală a intervenit pentru verificări, constatând că montarea a fost fără autorizație și, mai mult, a mai dispărut una dintre barierele instalate în fața clădirii icoanță de monument istoric.
Clădirea istorică, mai mult decât un simbol, în centrul unei dispute legale
Palatul Știrbey, o clădire emblematică a Bucureștiului situată pe Calea Victoriei, a devenit recent subiectul unui scandal ce vizează dreptul de acces și utilizarea terenului din fața sa. Proprietarii, reprezentanți ai companiei israeliene Hagag Development Europe, afirmă că au respectat toate procedurile legale pentru a-și realiza proiectul de protejare a domeniului privat și pentru a delimita zona de parcare publică. Într-un comunicat, aceștia menționează că „societatea a obținut acordurile necesare din partea Direcțiilor competente din cadrul Primăriei Municipiului București pentru ocuparea domeniului public din fața Palatului Știrbey.”
Însă, autoritățile centrale și locale au avut o cu totul altă părere, invocând faptul că barierele au fost montate fără autorizație de construcție, încălcând reglementările legale pentru zonele protejate, iar intervențiile poliției locale au adus în discuție chiar și legalitatea prezenței barierei la intrare, fiind amplasată pe un postament beton stabilit fără aviz. Poliția a constatat că montarea nu a fost autorizată și, după verificare, una dintre bariere, cea de la ieșire, a fost dezinstalată, rămânând doar barierea de la intrare, deși baza acesteia a fost observată urcată pe roți.
Controverse și reacții: proprietarii susțin legalitatea, autoritățile clarifică ilegalitatea
Reacția proprietarilor clădirii a fost rapidă și fermă. Aceștia afirmă că „am obținut toate avizele necesare pentru a bloca parcarea din fața clădirii” și insistă că bariera rămasă se află pe terenul lor privat. În plus, adaugă în comunicatul oficial că „echipamentul la care faceți referire în articolul dumneavoastră este amplasat pe proprietatea privată a societății, nu pe domeniul public.” Cu toate acestea, primăria a notificat instituțiile competente pentru analizarea situației și pentru continuarea cercetărilor în cadrul unui dosar penal, lansând astfel un semnal de alarmă în privința încălcării legii.
În acest context, situația de la Palatul Știrbey nu este izolată, însă capătă valențe aparte din cauza statutului monumentului istoric și a contextului actual de dispută pentru delimitarea spațiilor publice de cele private în centrul orașului. Disputele au degenerat până la plângeri penale și verificări de la nivelul autorităților, iar spectrul de a deveni o polemică publică despre limitele proprietății și respectarea legii pare tot mai probabil.
Pe lângă aspectele legale, această poveste reflectă și o tensiune mai amplă a Bucureștiului contemporan, un oraș în care dezvoltarea imobiliară și protejarea patrimoniului se află adesea în dezacord. Proprietarii susțin respectarea legii, că au obținut acordurile și că terenul pe care au montat barierele îl dețin, în timp ce autoritățile avertizează că acțiunile lor au fost ilegale, iar orice posibilă legitimitate ar trebui să fie verificată în cadrul unui proces administrativ și, dacă va fi cazul, penal.
Cu o procedură judiciară în curs și fără un verdict clar, cert este că povestea Palatului Știrbey continuă să simbolizeze lupta pentru dreptul de proprietate și protejarea patrimoniului arhitectural în centrul Bucureștiului. În vreme ce clădirea rămâne un simbol al trecutului și al eleganței, disputele legale și sociale în jurul său continuă să dezvăluie complexitatea unei capitale în plină schimbare, între tradiție și modernizare.
Sursa: Buletin.de
