Un proiect rămâne în impas, deși imagini impresionante surprinse din dronă arată un avans vizibil
În timp ce imagini spectaculoase surprinse din aer și postate recent evidențiază un progres clar în construirea noii magistrale feroviare Cluj-Napoca – Oradea, realitatea de pe teren contrazice accentele optimiste. La 52,74 km, tronsonul Poieni-Aleșd, parte esențială a unei investiții majore în infrastructura feroviară românească, pare să fie blocat în etape birocratice, conform asociației ProInfrastructură. În timp ce dronele surprind cadre cu activități intense și structuri aflate în diferite faze ale construcției, șantierul propriu-zis pare să fi intrat într-un impas, cu echipe lipsite de avans real, în așteptarea unor decizii finale.
Realitatea de pe teren diferită de reportajele aeriene
Imaginile aeriene, publicate pe rețelele sociale și în diverse medii, arată un șantier cu mișcare și infrastructură în continuitate. De altfel, pe anumite secțiuni, există progrese vizibile, schele și găuri pentru infrastructurile subterane fiind vizibile chiar și pentru un ochi neavizat. Însă aceste imagini, mai mult decât un semn de dezvoltare, par să contrasteze cu ceea ce se întâmplă în planul executării efective, la sol.
Potrivit asociației ProInfrastructură, cea mai recentă actualizare oficială a CFR despre progresul construcției indică un avans formal de sub 10%, un procent însă în care realitatea depășește de multe ori cifrele, dacă ne raportăm exclusiv la activitatea de pe șantier. În decembrie 2025, CFR susține că lucrările ar fi în curs de finalizare pe majoritatea loturilor, dar lipsa unor acte de progres concrete și evidențele de pe teren indică o întârziere semnificativă. În mod surprinzător, aproape toate procesele și avizele necesare continuării investiției aparent sunt blocate la nivel birocratic, ceea ce ridică semne de întrebare asupra ritmului real de lucrări.
Birocrația și lipsa de avans real, cauza majoră a stagnării
Afirmațiile oficiale sunt demult în dezacord cu realitatea de la fața locului. Surse din domeniu indică faptul că, în ciuda mesajelor de pe hârtie, procesul de autorizare, verificare și emitere a autorizațiilor pentru finalizarea lucrărilor întâmpină obstacole majore. Acest aspect a fost sesizat și de reprezentanții ProInfrastructură, care subliniază faptul că „șantierele se află încremenite în hârtii, în timp ce pe dronă se poate vedea un șantier aproape gata, dar neterminat”.
Criza birocratică nu afectează doar ritmul construcției, ci și angajamentele asumate de autorități în încercarea de a finaliza proiectul la termen. În condițiile în care, oficial, proiectul avansează, iar obiectivul este de a lega Cluj-Napoca de Oradea printr-o cale ferată modernizată, realitatea pare să spună altceva. În plus, lipsa unei comunicări transparente din partea autorităților și întârzierea achiziției echipamentelor sau a finalizării studiilor de fezabilitate contribuie la amplificarea frustrării celor interesați.
Perspective și următorii pași
Deși dronele arată, în imagini, un lucru, realitatea de pe teren continuă să fie mult mai complexă. Problematica birocratică, lipsa de coordonare și lipsa de transparență plasează acest proiect într-un punct de incertitudine. Cu toate acestea, autoritățile susțin că, în ciuda întârzierilor, intenționează să își reia activitatea în cel mai scurt timp și să relanseze șantierul, dar nu pot oferi încă un termen clar pentru finalizarea acestui proiect pentru care s-au investit sume semnificative.
Intențiile sunt, însă, binecunoscute: modernizarea rețelei feroviare din nord-vestul țării, reducerea timpilor de călătorie și creșterea capacității de transport sunt obiective majore asumate de autorități. În condițiile în care s-au investit deja ani și sume considerabile, susținătorii infrastructurii feroviare speră că birocrația nu va continua să fie un obstacol pentru realizarea unui proiect esențial pentru dezvoltarea regională și pentru economia națională. Cât de curând vom vedea, însă, dacă aceste promisiuni se vor concretiza în realitate, rămâne de urmărit.
