Transformarea Dâmboviței: de la barieră betonată la un park urban verde-albastru până în 2035
Capitala României se află în plin proces de reimaginare a malurilor Dâmboviței, râul care traversează orașul de-a lungul a peste 30 de kilometri. În ultimii ani, albia betonată a fost percepută din ce în ce mai mult ca o barieră, un element de disconfort urban și un simbol al arhitecturii monotone care domină spațiul public de-a lungul riului. În schimb, ideea de a transforma această arteră de apă într-un coridor verde-albastru, ce va aduce beneficii ecologice, sociale și estetice, ia din ce în ce mai mult contur.
Un proiect ambițios pentru revitalizarea Dâmboviței și conectarea cartierelor
Inițiativa, susținută de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, vizează în primul rând crearea unui traseu pietonal și ciclistic, dar și revitalizarea malurilor, care până acum au fost în mare parte betonate și inaccesibile publicului. Primul pas al acestui proiect, care urmează să fie implementat până în 2025, constă în reabilitarea fundamentelor riverane și în crearea unor spații verzi și de relaxare. În timp, până în 2035, se urmărește transformarea completă a malurilor, pentru ca Dâmbovița să devină un fel de “colonadă vibrantă”, care să pună în valoare potențialul natural și urban al zonei.
Proiectul face parte din programul „Dâmbovița Apă Dulce”, o inițiativă comunitară ce are ca scop readucerea râului în inima orașului, similar cu celebrele proiecte de revigorare a malurilor Senei în Paris sau Dunării la Viena. Potrivit arhitectului Teodor Frolu, unul dintre inițiatori, schimbarea percepției asupra Dâmboviței este vitală: „În prezent, Dâmbovița este percepută mai degrabă ca o barieră în mijlocul Capitalei, decât ca un spațiu public, lucru care trebuie schimbat în viitor”.
Prin reabilitarea malurilor betonate, se va crea un spațiu public destinat plimbărilor, activităților recreative și biodiversității, dar și unui răcoritor efect în perioadele toride de vară. “Un astfel de proiect nu are doar un rol estetic, ci va contribui semnificativ în răcorirea Bucureștiului vara, în perioadele de caniculă, precum și în protejarea orașului de inundații”, explică arhitectul.
Concursul de soluții și diversitatea proiectelor selectate
Pentru a identifica cele mai inovatoare și sustenabile soluții, Asociația Ivan Patzaichin a organizat anul trecut concursul „Dâmbovița 2035”, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România, reunind un juriu internațional. La competiție au participat 29 de proiecte, iar șase dintre acestea au fost alese pentru a modela pe termen lung modul în care zona va evolua. Participarea crescută arată interesul comunității și potențialul de a transforma rețeaua urbană a capitalei.
Splaiul Unirii, înainte și după finalizarea autostrăzii A0
Un alt proiect de perspectivă presupune revitalizarea Splaiului Unirii, cea mai circulată arteră de pe malul Dâmboviței. În prezent, această zonă are funcția unui „tub” de tranzit, aglomerat de trafic și greu de accesat pentru pietoni. Odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0 și scoaterea traficului de tranzit din centrul orașului, Splaiul va redeveni un spațiu dedicat cetățenilor.
„Dacă acum Splaiul Unirii este ca un fel de tub, o autostradă de traversare, după finalizarea A0, malurile râului vor putea fi transformate în adevărate spații de întâlnire, pentru promenade, evenimente culturale și activități recreative”, explică Frolu. Potrivit arhitectului, termenul de 2035 pentru finalizare ar putea fi devansat, în funcție de viteza cu care se implementează investițiile deja în curs, precum cele din zonele Piata Unirii sau Lacul Morii.
Pe termen lung, aceste inițiative nu sunt doar despre estetică, ci și despre adaptarea orașului la schimbările climatice și la creșterea nevoii de spații verzi urbane. Transformarea malurilor Dâmboviței în coridor verde-albastru, combinată cu reabilitarea malurilor și crearea de spații publice, ne plasează pe un drum clar spre un București mai sustenabil.
În acest moment, fie că vorbim de reabilitarea râului, fie de revitalizarea malurilor, planurile sunt în plină desfășurare, iar perspectiva unei capitale mai verzi, mai răcoroase și mai conectate devine tot mai aproape. Proiectele vor fi, fără îndoială, dezbătute și ajustate pe parcurs, dar viziunea de a face din Dâmboviță un simbol al orașului înnoit se pare că prinde contur definitiv.
